Viena, 15 mar /Agerpres/ - Riscul de segregare şcolară, discriminarea şi restricţiile la participarea politică pot constitui obstacole de netrecut în calea integrării migranţilor în societate în Uniunea Europeană, relevă un raport al Agenţiei pentru drepturi fundamentale a UE (FRA), potrivit unui comunicat de presă al FRA dat miercuri publicităţii.

'Migranţii care trăiesc în UE nu fac parte dintr-o Ťcrizăť, ci fac parte din societate. Este nevoie de un nou discurs, care să sublinieze beneficiile pe care migranţii, copiii lor şi copiii copiilor lor le aduc societăţilor noastre. Cheia securităţii şi democraţiei noastre este integrarea', a declarat directorul FRA, Michael O'Flaherty, referitor la raportul intitulat 'Împreună în UE: Promovarea participării migranţilor şi a descendenţilor lor'.

În Uniunea Europeană trăiesc aproximativ 20 de milioane de cetăţeni ai unor state nemembre ale UE. În pofida eforturilor depuse din 2004 de a urma principii comune şi a îmbunătăţi integrarea în UE, statele membre au abordări foarte diferite de îndrumare şi îmbunătăţire a integrării şi incluziunii în UE.

Raportul identifică şi compară politicile din UE în domenii importante pentru o integrare reuşită. Acestea sunt:
- educaţia: În circa jumătate din statele membre ale UE, elevii migranţi întâmpină o formă de segregare şcolară, de multe ori în ciuda eforturilor pe care le depun autorităţile de a o împiedica. Rezultă o imagine îngrijorătoare a realităţii, în care migranţii şi localnicii trăiesc în societăţi divizate.
- tineretul: Mai puţin de jumătate din statele membre au planuri de acţiune sau strategii care să se adreseze anume tinerilor care provin din rândul migranţilor, chiar dacă acestea ar putea fi importante în evitarea marginalizării şi a radicalizării tinerilor.
- discriminarea: În 16 state membre ale UE, migranţii nu sunt protejaţi împotriva discriminării pe baza naţionalităţii sau a statutului de migrant, refugiat sau străin, ceea ce poate să mascheze o discriminare etnică şi rasială.
- limba: Puţine state membre organizează cursuri pentru rezidenţii care stăpânesc prea puţin limba, inclusiv pentru cetăţenii care provin dintr-un mediu de migranţi. Pe de altă parte, programele de învăţare a limbii sunt rareori corelate cu nevoile concrete de pe piaţa forţei de muncă, iar cursurile de limbă specifice postului sau la locul de muncă sunt rare.

Raportul FRA examinează politicile şi strategiile de integrare naţională din UE care determină participarea socială şi politică a migranţilor şi a descendenţilor lor, identificând de asemenea exemple de bune practici care pot fi folosite sau adaptate pentru a putea fi folosite în alte contexte naţionale. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu)