Bucureşti, 22 feb /Agerpres/ - România trebuie să rămână sub monitorizare în ce priveşte combaterea corupţiei şi independenţa sistemului juridic, pentru că de la momentul aderării şi până acum autorităţile au fost generoase doar în promisiuni, nu şi în punerea în practică a măsurilor atât de necesare românilor, a afirmat europarlamentarul german Markus Ferber, membru al grupării popularilor europeni, într-un interviu acordat miercuri AGERPRES. Aflat în vizită la Bucureşti, Ferber - cunoscut pentru o serie de luări de poziţie severe la adresa României - a declarat că, faţă de precedenta sa vizită, acum 12 ani, nu s-a schimbat nimic şi i-a îndemnat pe politicienii români să înţeleagă că lupta împotriva corupţiei este baza unui sector public funcţional de care vor beneficia cetăţenii.

AGERPRES: Sunt 12 ani de la cea mai recentă vizită pe care aţi făcut-o în România. Ce v-a determinat să reveniţi acum şi ce rezultate aşteptaţi în urma vizitei şi a discuţiilor de la Bucureşti?
Markus Ferber: Mă bucur să fiu din nou în România, nu este prima mea vizită şi sper că nu va fi nici ultima. După alegerile din decembrie şi după evenimentele recente, când noul Guvern a emis nişte ordonanţe de urgenţă peste noapte, iar oamenii s-au opus, am considerat că este oportun să vin şi să îmi folosesc contactele pentru a vedea cum poate fi întărită societatea civilă. Am fost în contact cu partidele de opoziţie şi noile partide formate, marţi m-am întâlnit cu cei din USR, lucru pe care l-am apreciat, apoi după-amiază am fost la Universitate şi am vorbit cu studenţii, mulţi dintre ei au participat la demonstraţii. Încerc să consolidez societatea civilă, să găsesc modalităţi prin care UE poate oferi sprijin în acest proces. Mă mai întâlnesc cu cei de la PNL, cu fostul preşedinte Traian Băsescu şi voi merge şi la Camera de Comerţ Româno-Germană. Aspectele economice mă interesează mult, mai ales că Germania este principalul investitor străin în România.

AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai importante motive de îngrijorare privind situaţia din România?
Markus Ferber: De la prima mea vizită în România, acum 12 ani, şi momentul acesta... nu s-a schimbat nimic. Principalele probleme rămân lupta împotriva corupţiei şi crearea unui sistem judiciar independent. Multe dintre promisiunile pe care le-am auzit noi, europenii, dar şi eu, personal, înainte de aderarea României la UE acum 10 ani, au fost implementate numai pentru a îndeplini cerinţele UE, după care multe demersuri s-au oprit, unii oameni au fost înlocuiţi şi efectul este că în România încă nu există o administraţie care să le livreze cetăţenilor, aşa cum trebuie, servicii de calitate şi conforme cu legea. Un alt efect este că oamenii sunt tot mai sătui de sistemul politic. Am fost cu adevărat surprins că, după guvernul Ponta şi după guvernul tehnocrat condus de Cioloş, PSD a câştigat din nou alegerile. Cred că asta înseamnă şi că electoratul nu are alternativă. Oamenii nu au încredere în alte partide, iar asta e o problemă importantă la care asistăm şi în alte ţări, cum ar fi Bulgaria. Sistemul politic slăbeşte pentru că încrederea în partide scade şi nu există alte mişcări politice care să poată umple acest gol şi să creeze un partid, un sistem politic care să fie bine primit de oameni. Acesta e principalul meu motiv de îngrijorare, pentru că România este unul dintre statele mari din UE, este un stat important şi joacă un rol constructiv la nivel european, dar când oficialii români se întorc acasă, parcă uită ce au promis la Bruxelles. Grecia are o veche tradiţie în a se comporta astfel. Oamenii nu primesc servicii de calitate când tu promiţi ceva la Bruxelles şi acasă uiţi tot.

AGERPRES: România e deja monitorizată de ani buni în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Cum priviţi dezbaterea despre posibila ridicare a acestui mecanism, pentru care au pledat şi Guvernul precedent, şi cel actual?
Markus Ferber: Nu cred că trebuie să existe un calendar privind MCV. Criteriile sunt cele care contează. Câtă vreme criteriile nu sunt îndeplinite, aşa cum am văzut săptămâna trecută, nu se întrevede un final al MCV. Pentru mine a fost clar încă de la început, încă de când am introdus acest mecanism, că el poate să se încheie doar când se ating criteriile privind un sistem juridic independent, capabil să le ofere oamenilor servicii de calitate, că pentru asta există administraţiile. Când citesc cel mai recent raport, nu văd că aceste criterii s-au îndeplinit. Nu poţi să spui că gata, 10 ani sunt de ajuns, e totul bine. Zece ani nu înseamnă nimic pentru că nu s-a întâmplat nimic. Lupta împotriva corupţiei, independenţa sistemului juridic nu sunt garantate, deci nu există niciun motiv să ridicăm MCV.

AGERPRES: În 2006 spuneaţi că nu ar trebui introduse noi metode de monitorizare pentru România şi Bulgaria, că nu ar fi corect, după valul de aderare din 2004, şi că în UE toţi membrii trebuie să fie egali. Ce v-a schimbat opinia?
Markus Ferber: Schimbarea a început în 2007, de la înlocuirea ministrului Justiţiei, Monica Macovei. Puterea DNA a fost slăbită. Sigur, în ultima vreme începe să îşi revină, dar mult timp nu a avut susţinere politică. Imediat după aderare s-a schimbat totul. Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat cu Croaţia, al cărei exemplu este folosit acum drept argument pentru eliminarea MCV. Pentru Croaţia, negocierile au durat mult pentru că am vrut să evităm eşecurile înregistrate cu România, unde, după toate promisiunile pe care le-am auzit în 2006, toate acţiunile s-au oprit după 1 ianuarie 2007. Pentru mine a fost un coşmar să înţeleg că, înainte de aderare, guvernul, preşedintele, toată lumea a promis totul doar pentru ca ţara să intre în UE, iar după aceea a uitat totul. Îmi pare rău, dar a avea servicii funcţionale nu este ceva ce trebuie făcut ca să dea bine la Bruxelles, ci este un demers în beneficiul oamenilor. De aceea sunt atât de încântat că în ultimele săptămâni oamenii au luat atitudine. Au spus: 'Mă scuzaţi, sunteţi Guvernul meu şi nu îmi oferiţi ceea ce doresc'. Partidul aflat la conducere se vede ales, deci consideră că are susţinere pentru tot ce face. Faptul că oamenii au luat poziţie îmi lasă impresia că în ţara asta chiar se întâmplă ceva şi că oamenii s-au săturat de sistemul politic. Sper şi că politicienii înţeleg că lupta împotriva corupţiei înseamnă punerea bazelor unui sector public funcţional şi că asta nu trebuie făcut pentru Bruxelles. De aceea sunt aici, ca să le acord susţinere celor care lucrează la asta în societatea civilă. Le spun, le spunem ce am spus şi acum 12 ani: nu o faceţi pentru noi, ci pentru voi.

AGERPRES: Cele două OUG controversate fuseseră deja emise, iar protestele începuseră când Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport MCV. Cu toate acestea, au existat doar scurte referiri la aceste demersuri, multe dintre ele în note de subsol.
Markus Ferber: Da, dar cunoaşteţi contextul. Cel mai recent raport a fost, de fapt, un raport privind măsurile luate de guvernul Cioloş, nu de noul Executiv. Domnul Cioloş a făcut tot posibilul să obţină un raport după care să se poată întrevedea momentul în care mecanismul să fie ridicat. Numai că, imediat după alegeri, lucrurile s-au schimbat fundamental. Aşa că următorul raport, pentru că va mai fi un raport, va viza măsurile actualului Guvern şi va aborda pe larg evenimentele din ianuarie. Acum, la Bruxelles, lucrurile nu mai sunt la fel de clare ca în trecut, în legătură cu România, ele încep să fie puse sub semnul întrebării. La Bruxelles, România nu înoată niciodată contra curentului, se alătură mereu majorităţii în ce priveşte politicile europene importante. Nu ia cuvântul, nu se pronunţă împotriva vreunui aspect sau în favoarea altuia. Nu iese în evidenţă în mod pozitiv sau negativ. Nu este vizibilă. Merge cu majoritatea, nu deranjează, nu blochează, aşa că imaginea este foarte pozitivă şi a fost aşa încă de la început. Acum vedem însă că, atunci când guvernanţii români vin acasă, fac declaraţii anti-europene, sunt mai naţionalişti, atacă Bruxelles-ul, în special Comisia (Europeană), iar acesta este un fapt cunoscut acum la Bruxelles. Nu este în regulă să vii la Bruxelles, să mergi cu majoritatea, apoi să te întorci acasă şi să spui: 'Uite-i şi pe nebunii ăştia de la Bruxelles, ia uite-i ce fac'. Este ceva de care instituţiile de europene iau acum notă într-o mai mare măsură decât în cazul guvernului precedent. E motivul pentru care Comisia, Consiliul şi Parlamentul European încearcă să discute situaţia în cadrul instituţiilor şi cu autorităţile române pentru că, după evenimentele din Ungaria, din Polonia, sincer vorbind, şi din Slovacia, acum şi în România şi după referendumul privind Brexit-ul suntem îngrijoraţi cu privire la aceste mişcări naţionaliste şi care cer mai multă suveranitate şi trebuie să depăşim asta.

AGERPRES: Includeţi şi România printre statele unde naţionalismul este în creştere?
Markus Ferber: Impresia mea e că naţionalismul este în creştere în Romania. De asemenea, acesta este un fapt recunoscut la Bruxelles. Sunt fericit însă că în România nu există discuţii despre părăsirea UE, deşi există nemulţumiri legate de faptul că ţara nu poate intra încă în Schengen, că încă există MCV. Dar trăim vremuri tulburi, când nu ştim ce încearcă domnul (Vladimir) Putin (preşedintele Rusiei) să facă şi când vedem ce se întâmplă în SUA. Chiar am luat parte la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen şi a fost interesant să îl urmărim pe vicepreşedintele Mike Pence, încercând să traducă mesajele de pe Twitter ale lui Donald Trump. Aşa că nu este momentul să ne provocăm mai multe probleme decât avem deja. Doar împreună putem rezista în faţa tuturor acestor provocări. Dacă încercăm să luăm măsuri pe cont propriu, vom eşua. Vorbim aici şi despre negocierile cu Marea Britanie. Sigur, ştim că există mulţi români care trăiesc în Regatul Unit, sunt oricum mai mulţi decât germanii de acolo. Ştim asta, dar negocierile trebuie derulate la nivel european. Poziţia Guvernului condus de Theresa May va fi mai puternică dacă România, Polonia, Slovacia negociază pe cont propriu. Ne-ar slăbi ca Uniune şi nu ar fi nici în beneficiul românilor care muncesc şi trăiesc acolo. Nu îl înţeleg aici pe (preşedintele Klaus) Iohannis, nu mi se pare că se luptă suficient pentru interesele poporului român. Trebuie să se lupte la Bruxelles, pentru că acolo suntem solidari, facem front comun, şi aşa putem ajunge la un rezultat bun pentru români şi pentru polonezi, slovaci şi ceilalţi. Cred că asta trebuie înţeles, UE nu e doar suma a 28 sau 27 de state, ea poate obţine mai mult decât poate obţine un singur stat pentru cetăţenii săi. Sper că este o lecţie pe care o va învăţa şi Guvernul român.

AGERPRES: O întrebare scurtă despre situaţia din Germania: de ce a crescut Partidul Social Democrat (SPD) aşa de mult în sondaje?
Markus Ferber: Un bun prieten al domnului Ponta, Martin Schulz, este noua apariţie pe scena politică internă. Era vizibil ca preşedinte al Parlamentului European, dar în politica internă reprezintă o figură nouă. Pe arena politică, figurile noi sunt mereu bine primite.

AGERPRES: Chiar şi în Germania?
Markus Ferber: Chiar şi în Germania! Să fim sinceri, de ani buni avem la putere o mare coaliţie şi dacă Sigmar Gabriel ar fi fost candidatul SPD, lumea ar fi zis: 'Îi avem pe Merkel şi pe Gabriel, iar vor guverna împreună, de ce Dumnezeu concurează unul contra celuilalt'? Şi nu le-ar păsa de alegeri. Cu Schulz ar putea exista alternativă, un nou guvern. Nu ştiu dacă până la urmă oamenii îl vor vota, dar momentan îi încântă ideea că există alte posibilităţi după alegeri în afara unei mari coaliţii. AGERPRES/(A - autor: Irina Stoica, editor: Gabriela Ionescu)