Bruxelles, 3 dec /Agerpres/ - Atacurile teroriste din Paris şi Bruxelles au costat economia belgiană 2,4 miliarde de euro în ultimul an, adică 0,57% din PIB, informează un raport dat publicităţii sâmbătă de Federaţia Companiilor din Belgia, transmite EFE.
"Fără aceste atentate, economia belgiană ar fi înregistrat o creştere de aproape 2% în 2016, în loc de 1,3% sau 1,4% cât este prevăzut în prezent", a explicat într-un comunicat Edward Roosens, economist şef al organizaţiei.
Federaţia Companiilor Belgiene, care reprezintă peste 5.000 de firme din ţară, şi-a prezentat sâmbătă analiza cu privire la impactul economic al atentatelor între noiembrie 2015 şi aceeaşi lună a anului în curs asupra sectoarelor cele mai afectate: turismul şi industria hotelieră, comerţul, evenimentele şi transportul aerian.
Organizaţia calculează că a încetinit creşterea în sectorul privat, astfel că în 2016 s-au creat cu 8.000-9.500 de locuri de muncă mai puţin decât era prevăzut. Totodată, 2.300 de lucrători au fost suspendaţi temporar din posturi din cauza lipsei de activitate a companiilor, fiind trimişi în şomaj tehnic.
Reducerea activităţii economice a avut repercusiuni şi asupra finanţelor publice, în condiţiile în care cheltuielilor de securitate, reparaţiilor infrastructurii şi indemnizaţiilor - care s-au ridicat la 240 de milioane de euro în 2015 şi la 722 milioane de euro în 2016 - li s-a adăugat o creştere a cheltuielilor pentru acordarea de sporuri, prime şi alte beneficii şi o scădere a încasărilor din impozite.
În total, impactul pentru fiscul belgian a fost de 2,3 miliarde de euro, aproximativ 0,55% din PIB, ceea ce a făcut ca deficitul să se situeze în jurul a 3% din PIB în loc de 2,5% cât era estimat înainte de atacuri.
Pe sectoare, cel mai afectat a fost sectorul hotelier şi al restaurantelor, cu o scădere de 20% al numărului de nopţi petrecute în hoteluri belgiene de turişti şi de oamenii de afaceri, ceea ce a provocat pierderi de 800 de milioane de euro. Urmează comerţul, cu o scădere de 450 de milioane de euro ca urmare a reducerii încasărilor, a lipsei de încredere şi a măsurilor de securitate, lucru ce i-a făcut pe oameni să prefere achiziţiile online în locul cumpărăturilor făcute în zonele comerciale tradiţionale.
Companiile care se ocupau cu organizarea de evenimente, care s-au văzut nevoite să anuleze congrese, concerte sau alte reprezentaţii din cauza creşterii nivelului alertei de securitate, au pierdut 10% dintre vizitatori. Şi transportul aerian a avut de suferit, îndeosebi după atentatul de pe aeroportul internaţional Bruxelles-Zaventem, însă pierderile au fost moderate, de circa 25 de milioane de euro. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu)
"Fără aceste atentate, economia belgiană ar fi înregistrat o creştere de aproape 2% în 2016, în loc de 1,3% sau 1,4% cât este prevăzut în prezent", a explicat într-un comunicat Edward Roosens, economist şef al organizaţiei.
Federaţia Companiilor Belgiene, care reprezintă peste 5.000 de firme din ţară, şi-a prezentat sâmbătă analiza cu privire la impactul economic al atentatelor între noiembrie 2015 şi aceeaşi lună a anului în curs asupra sectoarelor cele mai afectate: turismul şi industria hotelieră, comerţul, evenimentele şi transportul aerian.
Organizaţia calculează că a încetinit creşterea în sectorul privat, astfel că în 2016 s-au creat cu 8.000-9.500 de locuri de muncă mai puţin decât era prevăzut. Totodată, 2.300 de lucrători au fost suspendaţi temporar din posturi din cauza lipsei de activitate a companiilor, fiind trimişi în şomaj tehnic.
Reducerea activităţii economice a avut repercusiuni şi asupra finanţelor publice, în condiţiile în care cheltuielilor de securitate, reparaţiilor infrastructurii şi indemnizaţiilor - care s-au ridicat la 240 de milioane de euro în 2015 şi la 722 milioane de euro în 2016 - li s-a adăugat o creştere a cheltuielilor pentru acordarea de sporuri, prime şi alte beneficii şi o scădere a încasărilor din impozite.
În total, impactul pentru fiscul belgian a fost de 2,3 miliarde de euro, aproximativ 0,55% din PIB, ceea ce a făcut ca deficitul să se situeze în jurul a 3% din PIB în loc de 2,5% cât era estimat înainte de atacuri.
Pe sectoare, cel mai afectat a fost sectorul hotelier şi al restaurantelor, cu o scădere de 20% al numărului de nopţi petrecute în hoteluri belgiene de turişti şi de oamenii de afaceri, ceea ce a provocat pierderi de 800 de milioane de euro. Urmează comerţul, cu o scădere de 450 de milioane de euro ca urmare a reducerii încasărilor, a lipsei de încredere şi a măsurilor de securitate, lucru ce i-a făcut pe oameni să prefere achiziţiile online în locul cumpărăturilor făcute în zonele comerciale tradiţionale.
Companiile care se ocupau cu organizarea de evenimente, care s-au văzut nevoite să anuleze congrese, concerte sau alte reprezentaţii din cauza creşterii nivelului alertei de securitate, au pierdut 10% dintre vizitatori. Şi transportul aerian a avut de suferit, îndeosebi după atentatul de pe aeroportul internaţional Bruxelles-Zaventem, însă pierderile au fost moderate, de circa 25 de milioane de euro. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.