Berlin, 24 nov /Agerpres/ - Cine crede că Martin Schulz se va mulţumi cu un eventual post de şef al diplomaţiei germane nu îi cunoaşte adevăratele ambiţii politice, revenirea sa pe scena politică internă a ţării sale ilustrând mai degrabă dorinţa de a-i lua locul cancelarului Angela Merkel, comentează joi publicaţia spaniolă ABC, după anunţul politicianului social-democrat privind retragerea sa din postul de preşedinte al Parlamentului European (PE).

Dar pentru a-şi atinge un asemenea obiectiv, el trebuie mai întâi să câştige competiţia din interiorul Partidului Social-Democrat german (SPD) cu actualul preşedinte al formaţiunii, Sigmar Gabriel, care mai este ministru al economiei şi vicecancelar în guvernul de coaliţie condus de Merkel.

În interiorul SPD există deja păreri conform cărora Schulz este singurul care poate câştiga alegerile în faţa lui Merkel, întrucât Gabriel poată cu el pasivul girării politicilor actualei coaliţii guvernamentale formate din creştin-democraţi şi social-democraţi. Totuşi, Sigmar Gabriel nu pare dispus să renunţe la candidatura pentru postul de cancelar, astfel că brusc a crescut interesul pentru Congresul SPD din ianuarie, la care social-democraţii germani vor decide cine se va confrunta cu Angela Merkel în scrutinul din toamna anului viitor.

Lidera Uniunii Creştin-Democrate (CSU) şi-a anunţat deja candidatura, în timp ce toate sondajele o dau drept mare favorită, ea neavând de altfel până în acest moment vreun contracandidat pe măsură.

Spre deosebire de Sigmar Gabriel, care pare să încline către o continuitate a actualei coaliţii de guvernare, Martin Schulz doreşte instalarea unui guvern de stânga şi crede în ideea că totuşi Merkel 'poate fi învinsă'.

Schulz a fost mereu un politician intrigant. El a ieşit prima dată în evidenţă în anul 2003, când l-a acuzat deschis pe fostul premier italian Silvio Berlusconi că încalcă principiile democraţiei şi ale statului de drept, într-o perioadă când încă niciun oficial european nu îndrăznea să-i spună ceva în faţă lui 'Il Cavaliere'. În ianuarie 2012, când a preluat prima dată preşedinţia Parlamentului European, Schulz şi-a anunţat ca obiectiv scoaterea acestei instituţii din 'existenţa ei în umbră', pentru ca apoi să joace un rol activ care adesea nu a fost pe placul executivului de la Berlin.

O diferenţă de abordare faţă de actualul guvern german s-a văzut şi după alegerile prezidenţiale din SUA. Astfel, în timp ce Angela Merkel a ridicat un zid al izolării în jurul lui Donald Trump, Martin Schulz s-a abţinut să exprime poziţii împotriva preşedintelui ales al SUA şi chiar a fost de acord cu acesta în unele chestiuni, cum a fost cea despre lipsa de perspectivă a unui acord transatlantic de liber-schimb.

Pe de altă parte, Schulz este un european convins şi un bun prieten al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. De altfel, amândoi susţin la fel de intens politica deschiderii faţă de migranţii extracomunitari, politică promovată în special de Angela Merkel. Însă actuala şefă a guvernului de la Berlin nu doreşte ca temele europene să fie în prim-planul dezbaterii electorale din Germania, în timp ce Martin Schulz pare dispus să acorde o mare atenţie problematicii Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)