Paris, 14 nov /Agerpres/ - Candidatul prorus Igor Dodon a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, fostă republică sovietică ce traversează o profundă criză politică, învingând-o în cel de-al doilea tur de scrutin pe candidata proeuropeană Maia Sandu, comentează luni AFP.
'Am câştigat. Toată lumea a înţeles', a declarat Dodon în timpul unui briefing nocturn. Igor Dodon i-a mulţumit contracandidatei sale pentru o 'bună campanie electorală' şi a felicitat-o pentru 'un rezultat lăudabil', promiţând să ţină cont de poziţia alegătorilor Maiei Sandu.
Cu toate acestea, ambii candidaţi au estimat că scrutinul a fost 'prost organizat', denunţând lipsa de buletine de vot în secţiile de votare din diaspora.
Pentru prima dată după 1996, preşedintele Republicii Moldova, ţară săracă, situată între România şi Ucraina şi având o populaţie de 3, 5 milioane de locuitori, a putut fi ales prin sufragiu universal. Scrutinul a fost supravegheat de peste 4.000 de observatori din Republica Moldova şi din străinătate.
Aceste alegeri prezidenţiale i-a mobilizat, de părţi diferite ale baricadei, pe susţinătorii unei apropieri de Rusia şi pe cei ai integrării în Uniunea Europeană.
Dodon a promis că va modifica partea economică a Acordului de Asociere cu UE, semnat în 2014 de autorităţile proeuropene de la Chişinău, spre marea nemulţumire a Moscovei, şi că va face în aşa fel încât republica să 'poată face comerţ cu Rusia la fel ca şi cu UE'.
Acest acord a permis inclusiv deschiderea graduală a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti şi, în prezent, jumătate din exporturile Republicii Moldova sunt absorbite de UE, aminteşte AFP.
Însă acest demers a suscitat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor şi cărnii din Republica Moldova, penalizând astfel o populaţie care trăieşte în principal din agricultură.
La rândul său, Maia Sandu a calificat acest acord drept 'bază pentru dezvoltarea ţării', în special pentru a pune în funcţiune reforme şi a lupta împotriva corupţiei.
Republica Moldova, a cărei populaţie este formată în proporţie de 78% din românofoni şi circa 14% ruşi şi ucraineni, este una dintre ţările cele mai sărace din Europa, subliniază AFP. Circa 41% dintre locuitorii săi supravieţuiesc cu cinci dolari pe zi, potrivit Băncii Mondiale.
De asemenea, republica este zguduită de o profundă criză politică, după ce anul trecut s-a descoperit dispariţia unui miliard de dolari din trei bănci de stat, adică echivalentul a 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al republicii.
Aceste dezvăluiri au provocat ample manifestaţii, care au reunit atât proeuropeni cât şi proruşi, reprezentanţi ai forţelor de dreapta şi de stânga. De atunci, s-au succedat trei guverne proeuropene, fără a reuşi să calmeze furia moldovenilor, care consideră coruptă întreaga clasă politică.
'Puţin contează cine câştigă alegerile: cetăţenii vor fi foarte dezamăgiţi', prezicea analistul Vitali Andrievschi, directorul Institutului pentru Politică Eficientă, citat de AFP. 'Preşedintele are împuterniciri foarte restrânse şi nu poate decide nimic fără parlament şi fără guvern', a subliniat el.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Tudor Martalogu)
'Am câştigat. Toată lumea a înţeles', a declarat Dodon în timpul unui briefing nocturn. Igor Dodon i-a mulţumit contracandidatei sale pentru o 'bună campanie electorală' şi a felicitat-o pentru 'un rezultat lăudabil', promiţând să ţină cont de poziţia alegătorilor Maiei Sandu.
Cu toate acestea, ambii candidaţi au estimat că scrutinul a fost 'prost organizat', denunţând lipsa de buletine de vot în secţiile de votare din diaspora.
Pentru prima dată după 1996, preşedintele Republicii Moldova, ţară săracă, situată între România şi Ucraina şi având o populaţie de 3, 5 milioane de locuitori, a putut fi ales prin sufragiu universal. Scrutinul a fost supravegheat de peste 4.000 de observatori din Republica Moldova şi din străinătate.
Aceste alegeri prezidenţiale i-a mobilizat, de părţi diferite ale baricadei, pe susţinătorii unei apropieri de Rusia şi pe cei ai integrării în Uniunea Europeană.
Dodon a promis că va modifica partea economică a Acordului de Asociere cu UE, semnat în 2014 de autorităţile proeuropene de la Chişinău, spre marea nemulţumire a Moscovei, şi că va face în aşa fel încât republica să 'poată face comerţ cu Rusia la fel ca şi cu UE'.
Acest acord a permis inclusiv deschiderea graduală a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti şi, în prezent, jumătate din exporturile Republicii Moldova sunt absorbite de UE, aminteşte AFP.
Însă acest demers a suscitat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor şi cărnii din Republica Moldova, penalizând astfel o populaţie care trăieşte în principal din agricultură.
La rândul său, Maia Sandu a calificat acest acord drept 'bază pentru dezvoltarea ţării', în special pentru a pune în funcţiune reforme şi a lupta împotriva corupţiei.
Republica Moldova, a cărei populaţie este formată în proporţie de 78% din românofoni şi circa 14% ruşi şi ucraineni, este una dintre ţările cele mai sărace din Europa, subliniază AFP. Circa 41% dintre locuitorii săi supravieţuiesc cu cinci dolari pe zi, potrivit Băncii Mondiale.
De asemenea, republica este zguduită de o profundă criză politică, după ce anul trecut s-a descoperit dispariţia unui miliard de dolari din trei bănci de stat, adică echivalentul a 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al republicii.
Aceste dezvăluiri au provocat ample manifestaţii, care au reunit atât proeuropeni cât şi proruşi, reprezentanţi ai forţelor de dreapta şi de stânga. De atunci, s-au succedat trei guverne proeuropene, fără a reuşi să calmeze furia moldovenilor, care consideră coruptă întreaga clasă politică.
'Puţin contează cine câştigă alegerile: cetăţenii vor fi foarte dezamăgiţi', prezicea analistul Vitali Andrievschi, directorul Institutului pentru Politică Eficientă, citat de AFP. 'Preşedintele are împuterniciri foarte restrânse şi nu poate decide nimic fără parlament şi fără guvern', a subliniat el.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Tudor Martalogu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.