COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 23 – 30 mai, ora 21 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 30 mai, ora 10 – 30 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului COD GALBEN: 30-05-2025 ora 19 Intre 19:30 si 21:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 20...30 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină de mici dimensiuni. in Județul Olt, Județul Dolj; COD PORTOCALIU: 30-05-2025 ora 19 Intre 19:25 si 20:15 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului. in Mun. Bucureşti; COD GALBEN: 30-05-2025 ora 19 Intre 19:15 si 20:15 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului. in Mun. Bucureşti;
Viena, 24 sep /Agerpres/ - Problema migraţiei, care i-a adus Angelei Merkel câteva eşecuri electorale în ultima perioadă, reprezintă principala temă a unei reuniuni care va avea loc sâmbătă, la Viena, a statelor de pe 'ruta Balcanilor', relatează AFP.
Cancelarul social-democrat austriac Christian Kern este iniţiatorul acestei întâlniri regionale la care participă şefi de guvern sau reprezentanţi din zece ţări, precum şi ai Uniunii Europene.
În multe dintre aceste ţări, chestiunea primirii refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil ocupă un loc central în dezbaterea naţională.
Angela Merkel a fost nevoită recent să-şi facă mea culpa pentru politica sa privind migraţia, după două înfrângeri electorale recente suferite de partidul său în faţa dreptei populiste. Prim-ministrul ungar Viktor Orban este unul dintre criticii politicii de azil încarnate de cancelarul german şi de mecanismul european pentru relocarea refugiaţilor, împotriva căruia organizează un referendum la 2 octombrie.
Şefa executivului de la Berlin a promis recent să facă totul pentru a evita un nou haos precum cel din toamna lui 2015, care a dus la o 'pierdere de control' parţială a frontierelor.
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras, aşteptat şi el la Viena, pledează pentru mai multă solidaritate faţă de ţara sa, unde circa 60.000 de solicitanţi de azil sunt blocaţi. Alţi câteva mii de refugiaţi sunt blocaţi în Bulgaria şi Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.
România, Croaţia şi Slovenia, precum şi Macedonia, Albania şi Serbia - ţări din afara UE - vor fi şi ele reprezentate la Viena.
Reuniunea de la Viena îşi propune să treacă în plan secund interesele naţionale pentru 'a accelera procesul de decizie' comun, a spus cancelarul austriac.
El şi-ar dori ca sâmbătă să aibă loc o analiză a situaţiei şi a măsurilor necesare la frontierele statelor de pe 'ruta Balcanilor', un itinerariu utilizat de zeci de mii de migranţi până în luna martie. Sute dintre ei încearcă încă zilnic să treacă frontierele care sunt acum închise.
Un alt scop al reuniunii este identificarea mijloacelor de a ajuta ţările de origine ale migranţilor, a explicat Christian Kern pentru cotidianul Der Standard.
Aceste subiecte au fost deja dezbătute în mai multe rânduri în forurile UE, care este reprezentată la Viena de preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi de comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos.
Chestiunea migraţiei 'nu va fi rezolvată în această toamnă, şi nici măcar în 2017', a recunoscut totuşi Kern.
Închiderea 'rutei Balcanilor' şi semnarea unui acord controversat între UE şi Turcia, în luna martie, au dus la scăderea numărului de refugiaţi veniţi în Europa pe Marea Mediterană.
Potrivit Înaltului comisariat pentru refugiaţi (UNHCR), peste 300.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat în 2016 Mediterana pentru a ajunge în Europa, în principal în Italia, o cifră net inferioară celei înregistrate în primele nouă luni ale lui 2015 (520.000), dar superioară celei din întreg anul 2014 (216.054).AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan)
Cancelarul social-democrat austriac Christian Kern este iniţiatorul acestei întâlniri regionale la care participă şefi de guvern sau reprezentanţi din zece ţări, precum şi ai Uniunii Europene.
În multe dintre aceste ţări, chestiunea primirii refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil ocupă un loc central în dezbaterea naţională.
Angela Merkel a fost nevoită recent să-şi facă mea culpa pentru politica sa privind migraţia, după două înfrângeri electorale recente suferite de partidul său în faţa dreptei populiste. Prim-ministrul ungar Viktor Orban este unul dintre criticii politicii de azil încarnate de cancelarul german şi de mecanismul european pentru relocarea refugiaţilor, împotriva căruia organizează un referendum la 2 octombrie.
Şefa executivului de la Berlin a promis recent să facă totul pentru a evita un nou haos precum cel din toamna lui 2015, care a dus la o 'pierdere de control' parţială a frontierelor.
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras, aşteptat şi el la Viena, pledează pentru mai multă solidaritate faţă de ţara sa, unde circa 60.000 de solicitanţi de azil sunt blocaţi. Alţi câteva mii de refugiaţi sunt blocaţi în Bulgaria şi Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.
România, Croaţia şi Slovenia, precum şi Macedonia, Albania şi Serbia - ţări din afara UE - vor fi şi ele reprezentate la Viena.
Reuniunea de la Viena îşi propune să treacă în plan secund interesele naţionale pentru 'a accelera procesul de decizie' comun, a spus cancelarul austriac.
El şi-ar dori ca sâmbătă să aibă loc o analiză a situaţiei şi a măsurilor necesare la frontierele statelor de pe 'ruta Balcanilor', un itinerariu utilizat de zeci de mii de migranţi până în luna martie. Sute dintre ei încearcă încă zilnic să treacă frontierele care sunt acum închise.
Un alt scop al reuniunii este identificarea mijloacelor de a ajuta ţările de origine ale migranţilor, a explicat Christian Kern pentru cotidianul Der Standard.
Aceste subiecte au fost deja dezbătute în mai multe rânduri în forurile UE, care este reprezentată la Viena de preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi de comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos.
Chestiunea migraţiei 'nu va fi rezolvată în această toamnă, şi nici măcar în 2017', a recunoscut totuşi Kern.
Închiderea 'rutei Balcanilor' şi semnarea unui acord controversat între UE şi Turcia, în luna martie, au dus la scăderea numărului de refugiaţi veniţi în Europa pe Marea Mediterană.
Potrivit Înaltului comisariat pentru refugiaţi (UNHCR), peste 300.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat în 2016 Mediterana pentru a ajunge în Europa, în principal în Italia, o cifră net inferioară celei înregistrate în primele nouă luni ale lui 2015 (520.000), dar superioară celei din întreg anul 2014 (216.054).AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.