Berna, 23 sep /Agerpres/- Elveţienii sunt chemaţi duminică să se pronunţe prin referendum asupra unei noi legi de funcţionare a serviciilor secrete, în care se menţionează că aceste servicii au dreptul - dacă gravitatea unei ameninţări o justifică - să intercepteze convorbirile telefonice private, comunicaţiile pe internet sau să inspecteze coletele poştale, transmite AFP.

Conform legislaţiei în vigoare la ora actuală, serviciile secrete elveţiene au dreptul să colecteze informaţii doar pe domeniul public sau având ca sursă alte autorităţi ale statului.

Sondajele arată că între 53% şi 58% dintre alegători sunt favorabili noului act normativ. Acesta mai prevede că noile măsuri de supraveghere vor fi supuse controalelor politice şi ale Tribunalului administrativ federal.

'Cu această lege, ieşim de la subsol şi urcăm la parter pe plan internaţional', explică ministrul elveţian al apărării, Guy Parmelin. El susţine că nu poate fi vorba despre o supraveghere în masă, autorităţile dorind doar să monitorizeze preventiv indivizii periculoşi, mai ales pe cei bănuiţi că ar avea legături cu grupări teroriste.

Noua lege de funcţionare a serviciilor secrete a fost votată de parlamentul elveţian anul trecut, dar o alianţă alcătuită din Partidul Socialist, Verzi şi diferite organizaţii a cerut convocarea unui referendum, invocând faptul că acest act normativ ar putea crea un 'stat iscoditor', la aproape trei decenii de la 'scandalul fişelor'.

În anul 1989, elveţienii au aflat cu stupefacţie că aproximativ 900.000 dintre ei aveau la poliţie dosare în care erau stocate informaţii despre opiniile lor politice, activităţile lor sindicale şi alte date.

În urma acelui scandal a fost restrâns dreptul poliţiei de a efectua acţiuni de monitorizare, acestea au fost sever reglementate şi s-a sporit transparenţa lor.

Dar organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty International consideră că noua lege permite 'măsuri de supraveghere disproporţionate', întrucât 'metadatele' oricărei persoane în Elveţia sunt oricum conservate timp de şase luni.

Totuşi, politologul local Andreas Ladner apreciază că o astfel de lege este necesară având în vedere actualul context internaţional în faţa căruia şi Elveţia trebuie să se adapteze, o referire mai ales la pericolele teroriste şi la criminalitatea cibernetică. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş)