Oslo, 24 aug /Agerpres/ - Norvegia ridică un gard de oţel la un post de la graniţa sa arctică îndepărtată cu Rusia, ca urmare a unui aflux de migranţi anul trecut, provocând mânie din partea organizaţiilor pentru drepturile refugiaţilor, dar şi temeri că legăturile transfrontaliere cu fostul inamic din timpul Războiului Rece ar putea avea de suferit, relatează miercuri agenţia Reuters.

Guvernul norvegian a indicat că o nouă poartă şi un nou gard, lung de circa 200 de metri şi înalt de 3,5 metri, care se întinde de la punctul de frontieră Storskog, sunt necesare pentru întărirea securităţii la avanpostul de nord al zonei Schengen.

Timp de decenii, nordicii s-au bucurat de reputaţia de a fi un adăpost de încredere pentru solicitanţii de azil. Dar ridicarea gardului la un post de frontieră, pe unde circa 5.500 de migranţi, în majoritate sirieni, au intrat în Norvegia anul trecut, reflectă o schimbare mai largă de atitudine a opiniei publice împotriva refugiaţilor.

Aceasta se constată şi în Suedia - vecină cu Norvegia - ce era prezentată cândva drept ''o superputere umanitară'', dar care introduce controale la frontieră în acest an şi care a înăsprit regulile de azil.

Organizaţii pentru refugiaţi şi unii politicieni din opoziţie spun că gardul Norvegiei va descuraja persoanele care fug din cauza persecuţiei şi că el reprezintă un ecou nedorit al Războiului Rece într-o regiune unde relaţiile au înflorit în general de la destrămarea în 1991 a fostei URSS.

Gardul va fi ridicat în următoarele săptămâni, înainte de instalarea iernii geroase, pentru a face mai dificilă pătrunderea în Norvegia prin pădure. Muncitorii au efectuat până în prezent unele lucrări pregătitoare, degajând terenul de barierele din lemn vechi pentru a ţine sub control turmele de reni.

''Poarta şi gardul sunt măsuri responsabile'', a declarat pentru Reuters adjunctul ministrului norvegian de justiţie, Ove Vanebo, apărând demersul autorităţilor.

De la afluxul de migranţi de anul trecut, atât Moscova, cât şi Oslo au combătut ''ruta arctică'', pe care refugiaţi o consideră mai puţin riscantă decât traversarea Mării Mediteranei la bordul unor ambarcaţiuni,

În acest an, nimeni nu a cerut azil până în prezent via frontiera nordică, potrivit Directoratului norvegian pentru migraţie.

Rusia menţine încă un gard lung de 196 de km la frontiera sa cu Norvegia, ţară membră a NATO, gard aflat uneori la câţiva km distanţă de linia de demarcaţie. Moscova nu s-a plâns în legătură cu planurile Norvegiei de construire a unui gard.

Norvegienii şi ruşii din regiune pot face vizite scurte fără vize. Circa 250.000 de persoane au trecut frontiera anul trecut, cifra fiind în scădere în comparaţie cu anii recenţi, dar mult mai mare comparabil cu cea de doar 5.000 într-un an din perioada Războiului Rece. AGERPRES/(AS - autor: Angela Sârbu, editor: Gabriela Ionescu)