Berlin, 11 iul /Agerpres/ - 'Gigant economic, dar pitic politic' - timp de decenii această formulă a fost aplicată insistent la adresa Germaniei. În prezent, ţara intenţionează să o facă uitată, încercând să joace pe viitor un rol crescut în materie de apărare în cadrul NATO, comentează luni AFP.

Această ambiţie, care accentuează o tendinţă latentă în urmă cu 20 de ani, este înscrisă negru pe alb în foaia de parcurs pentru armata germană şi politica de securitate naţională, agendă ce va fi prezentată miercuri sub forma unei Cărţi Albe de către Ministerul Apărării. Ultima asemenea foaie de parcurs datează din 2006.

Pe termen lung, ea are ambiţia formării unei 'uniuni de apărare' a ţărilor din UE, tentativă prudentă de a readuce în discuţie proiectul din 1954 al Comunităţii Europene pentru Apărare abandonat ca urmare a refuzului Franţei, într-un moment când Europa îşi caută o nouă viziune după şocul Brexitului.

'Germania este percepută din ce în ce mai mult ca un actor central în Europa', subliniază documentul. 'Germania are responsabilitatea de a contribui activ la formarea ordinii mondiale', ea este gata 'să-şi asume responsabilitatea şi să ia lucrurile în mâini' în faţa provocărilor 'în domeniul securitar şi umanitar', a adăugat el.

Schimbarea de paradigmă este importantă pentru o ţară calificată adesea drept 'Marea Elveţie', potrivit eseistului francez Alain Minc: o ţară dornică să se bucure de prosperitatea sa în neutralitate.

Cartea Albă perfecţionează lenta evoluţie a unei ţări al cărei trecut militarist şi nazist a condus la ancorarea în opinia publică a unui foarte puternic pacifism. Abia în 1994 judecătorii supremi germani au autorizat participarea ţării la operaţiuni multilaterale de menţinere a păcii.

Kosovo, Afganistan sau Mali: soldaţii germani sunt desfăşuraţi acum într-un număr crescând de teatre de operaţiuni, iar Germania vrea să facă încă un pas, livrând pentru prima dată arme unui grup implicat în conflict - kurzilor peshmerga din Irak în lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic.

Armata germană va cunoaşte o mică revoluţie cu prima sa majorare a efectivelor de la sfârşitul războiului rece şi cu mai multe investiţii, în condiţiile în care în ultimii ani ea s-a plâns că este subechipată.

De asemenea, Germania se numără printre ţările mandatate să conducă cele patru batalioane ale NATO ce vor fi desfăşurate prin rotaţie începând din 2017 în Europa de Est, în faţa ameninţării ruse. Această măsură-cheie a Summitului de la Varşovia a suscitat în Germania dezbateri active, în sânul aceleiaşi coaliţii guvernamentale conduse de Angela Merkel şi în care social-democraţii văd o iniţiativă belicoasă la adresa Moscovei.

Pentru a oferi certitudini, Cartea Albă înscrie clar această nouă ambiţie a ţării în cadrul atlantic şi european. 'Germania vizează pe termen lung o uniune comună europeană de securitate şi apărare', subliniază textul. În viitorul apropiat este vorba mai ales de a folosi toate posibilităţile de cooperare militară pe care le autorizează tratatele europene şi 'de a întări industria europeană a apărării' prin acţiuni de apropiere, în special cu Franţa.

Cartea Albă nu merge până acolo încât să vorbească despre armata europeană. Însă, fostul cancelar Gerhard Schroeder flirtează cu această idee într-un editorial publicat în săptămânalul Die Zeit, în care propune ca Parisul şi Berlinul să-şi 'regrupeze resursele' în mod 'instituţionalizat' în materie de politică externă şi securitate.

Cu toate acestea, nu este sigur că un astfel de proiect va trezi entuziasmul Franţei, ai cărei responsabili politici dispreţuiesc în mod tradiţional 'pacifismul' german. Abţinerea Germaniei în timpul votului din 2011 al ONU care autoriza loviturile aeriene în Libia împotriva regimului lui Muammar Gaddafi şi refuzul său de a participa la operaţiunile militare au fost, la acea vreme, foarte prost primite.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Tudor Martalogu)