Paris, 20 iun /Agerpres/ - Ţările Uniunii Europene privesc posibilitatea unei ieşiri a Marii Britanii din blocul comunitar cu incredulitate, neastâmpăr şi angoasă, dar sunt totodată pregătite să riposteze, scrie cotidianul american The New York Times într-un comentariu difuzat duminică.
Dacă britanicii votează la referendumul de joi pentru ieşirea din Uniunea Europeană, atunci trebuie să se aştepte la un răspuns dur şi necruţător, în condiţiile în care capitalele de pe continent vor încerca să descurajeze alte ţări să urmeze exemplul Marii Britanii, au declarat oficialităţi şi analişti europeni. Cu alte cuvinte, scrie NY Times, Marea Britanie va fi făcută să sufere pentru alegerea sa.
Având de tratat alte chestiuni presante, precum datoria Greciei, criza migranţilor şi terorismul, cele mai mari şi cele mai puternice naţiuni europene îşi vor dori ca lucrurile să fie clare şi este puţin probabil să tolereze o perioadă lungă de confuzie post-referendum, apreciază sursa citată.
"Înăuntru înseamnă înăuntru, afară înseamnă afară. Sper şi cred că britanicii vor decide în cele din urmă să nu iasă din UE. Retragerea Marii Britanii ar fi o pierdere grea pentru Europa", a declarat influentul ministru de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, pentru Der Spiegel.
Preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, s-a referit în termeni apocaliptici la Brexit. "De ce este atât de periculos? (Pentru că) nimeni nu-şi poate imagina care vor fi consecinţele pe termen lung. Ca istoric, mă tem că Brexitul ar fi începutul distrugerii nu doar a UE, ci şi a civilizaţiei politice occidentale", a declarat Tusk pentru tabloidul german Bild, adăugând că Marea Britanie se va confrunta cu cel puţin şapte ani de incertitudine în timpul negocierilor dificile care ar urma să stabilească noul tip de relaţii cu blocul comunitar.
Pregătindu-se pentru o ieşire a Marii Britanii din UE, Franţa şi Germania discută anunţarea imediată a unei iniţiative comune pe tema securităţii europene, posibil un centru de comandă operaţional, pentru a demonstra, cel puţin la nivel simbolic, că Uniunea Europeană rămâne solidă şi că va continua să progreseze şi fără Marea Britanie.
Dar Germania a respins unele dintre ideile formulate de Comisia Europeană, care ar dori ca UE să răspundă rapid printr-o şi mai mare integrare europeană politică sau fiscală, deoarece autorităţile de la Berlin au înţeles că, pe fondul alegerilor din această lună din Spania şi al scrutinelor din Franţa şi din Germania de anul viitor, ceea ce-şi doresc alegătorii nu este în niciun caz "mai multă Europă". Şi niciun guvern european nu-şi doreşte o schimbare de tratat, care ar atrage după sine şi mai multe referendumuri într-un moment în care sentimentele populiste şi anti-Bruxelles sunt extrem de puternice pe întregul continent.
Sugestiile făcute de politicieni britanici pro-Brexit potrivit cărora restul ţărilor din UE vor oferi Marii Britanii termeni mai favorabili în cadrul unui nou acord comercial au fost respinse din start de liderii europeni, care nu doresc să facă şi mai multe concesii unei ţări care s-a dezis de ei. O astfel de abordare ar garanta că exemplul britanic îi va descuraja pe alţii, tentaţi să obţină şi ei acorduri speciale. În acest scop, principalele naţiuni din UE au în vedere un proces de negociere în două stadii în eventualitatea unui Brexit, odată ce guvernul de la Londra va invoca Articolul 50 al tratatului care prevede doi ani de "târguială" cu privire la termenii "divorţului" - lucru nemaiîntâmplat până acum, aminteşte The New York Times.
Este de aşteptat ca Uniunea Europeană să dorească să discute despre un viitor acord comercial abia după ce Marea Britanie şi restul celor 27 de naţiuni comunitare vor fi luat o decizie cu privire la termenii Brexitului. Acest proces presupune soluţionarea unor chestiuni legale şi financiare complexe şi rezolvarea unui şir lung de probleme care ar urma să afecteze viaţa oamenilor de rând - ce se întâmplă cu pensiile şi cu asigurările de sănătate, dar şi cu statutul de imigrant al cetăţenilor europeni care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie şi cu statutul cetăţenilor britanici în cadrul UE.
Factorii de decizie europeni doresc să negocieze noi acorduri comerciale şi pentru servicii financiare cu Marea Britanie abia când această ţară nu va mai avea calitate de stat membru. Ei nu vor să permită Londrei să se folosească de statutul cetăţenilor europeni în Marea Britanie şi de drepturile acestora ca de o monedă de schimb în negocierile comerciale, care ar putea dura mult mai mult decât limita de doi ani stabilită prin tratat.
Chiar şi atunci, Bruxellesul va oferi Marii Britanii mai degrabă unul dintre cele trei "modele" în vigoare - acordurile UE cu Norvegia, Canada şi Organizaţia Mondială a Comerţului - decât să se ofere să negocieze un acord cu totul nou, a declarat Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, institut de cercetare cu sediul la Londra.
Este aproape sigur că Franţa, Belgia şi, probabil, Germania, vor respinge orice propunere britanică de a rămâne în piaţa unică europeană - doar pentru sau în special pentru serviciile financiare - în lipsa unui acord al Londrei că va continua să permită cetăţenilor europeni să trăiască şi să muncească în Marea Britanie, susţin analişti şi oficiali. În orice caz, un astfel de acord, aşa-numitul model Norvegia, nu este deloc pe placul susţinătorilor Brexitului, care doresc controlarea imigraţiei.
"Nimeni nu are niciun chef să fie amabil a doua zi după" Brexit, a declarat Camille Grand, director la Fundaţia pentru Cercetare Strategică din Franţa. "Indiferent de ceea ce spun sau simt britanicii, va exista un preţ de plătit, fie şi numai pentru a împiedica viitoare tentative de ieşire din UE", spune ea. În opinia sa, mesajul Franţei este similar celui transmis de ministrul Schäuble. "Cine pleacă, pleacă. Şi n-avem de gând să-i oferim beneficiile pieţei unice. Nu vom trece la opţiunea unei integrări a la carte, Germanii şi olandezii ar putea fi tentaţi să fie mai flexibili, dar la Paris vedem situaţia ca pe un divorţ şi trebuie să fim duri cu britanicii pentru a-i împiedica pe cehi sau cine ştie pe cine să încerce să încheie acorduri" personalizate, a declarat ea.
Dar s-ar putea ca aspectul politic al unui Brexit să fie cel care-i îngrijorează cel mai mult pe europeni, aspect dublat de aşteptatul şoc financiar, a declarat Guntram Wolff, director la Bruegel, un institut independent de cercetare din Bruxelles. "Populiştii din întreaga Europă vor marca aceasta (Brexitul) ca pe o sărbătoare a democraţiei', la care cetăţenii au avut în cele din urmă ultimul cuvânt în faţa elitelor lor. Populiştii din întreaga Europă vor căpăta forţă. Iar pieţele vor reacţiona spunând: A căzut prima cărămidă din zid, acum haideţi să pariem pe următoarea cărămidă", a explicat Wolff.
Iar următoarea cărămidă, crede Wolff, ar putea fi Italia, cu problemele sale economice, iar aceasta "ar putea pune în mişcare un efect de domino", cu o prăbuşire semnificativă a euro, în acelaşi timp cu căderea lirei sterline. De aceea, Banca Centrală Europeană trebuie să fie pregătită să sprijine băncile şi moneda euro în faţa presiunii exercitate de piaţă, la fel cum Banca Angliei se va vedea nevoită să susţină lira sterlină.
Nu există nimeni în Germania care să creadă că ar fi bine dacă britanicii ar ieşi din UE, a declarat Daniela Schwarzer, director de program european la German Marshall Fund din Berlin. "Dacă Uniunea Europeană nu este în stare să dovedească faptul că merită să fii membru al său şi dacă în cele din urmă emoţiile vor avea câştig de cauză în detrimentul dezbaterilor raţionale, acest lucru spune ceva nu doar despre sentimentele populaţiei din Marea Britanie, ci va avea un efect de contagiune şi în alte naţiuni", a spus ea. Adăugat instabilităţii europene, şocul economic imediat ar putea afecta grav ţările cu datorii uriaşe, precum Franţa, Italia şi Grecia.
Chiar dacă britanicii votează pentru rămânerea în UE, "această Europă cu mai multe viteze ar putea continua să se dezintegreze. Dar dacă Marea Britanie iese, atunci riscul va fi dublu. Suntem capabili să respectăm promisiunile iniţiale care au dus la crearea uniunii - pace, prosperitate, libertate?", s-a întrebat ministrul economiei din Franţa, Emmanuel Macron.
Efectul unei ieşiri a Marii Britanii asupra UE va fi triplu, consideră Grant. Primul, spune el, o ieşire a Marii Britanii va da apă la moară mişcărilor naţionaliste şi anti-UE, ţinând cont de faptul că Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa, partid de extremă dreapta, deja compară un eventual Brexit cu căderea Zidului Berlinului.
"Nu-i vorba că dreapta va câştiga puterea, dar ei simt că istoria este de partea lor, iar elitele proeuropene din guvern vor fi în defensivă şi temătoare să pledeze pentru o mai mare integrare. Federalismul va muri şi nu vor mai fi referendumuri şi schimbări de tratat generaţii la rând, deci va fi o nouă perioadă de putere naţională şi nu viitorul federal dorit de Comisia Europeană", explică Grant.
Al doilea efect ar fi că, fără contraponderea Marii Britanii, "problema germană va deveni mai acută". Roma, Paris şi Varşovia se tem că, fără Marea Britanie în calitate de forţă de contraatac în UE, Germania va deveni prea puternică. Înşişi germanii se tem că s-ar putea forma o alianţă antigermană, atrage atenţia Grant.
Al treilea efect, potrivit lui Grant, este că o Uniune Europeană fără influenţa Marii Britanii în sfera economiei va fi mai franţuzească în ceea ce priveşte concepţia asupra politicii economice şi mai protecţionistă, lipsită de elan atunci când vine vorba să fie încheiate acorduri de liber schimb sau de extinderea pieţei unice şi la servicii.
"Mizele sunt ridicate, deoarece ceea ce se întâmplă în Marea Britanie va declanşa un efect de domino şi, posibil, un ciclu de dezintegrare. Uniunea Europeană va arăta ca un proiect distrus, o putere în declin", a declarat Mark Leonard, director la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).
Totuşi, Radoslaw Sikorski, fost ministru de externe al Poloniei, este de părere că ieşirea Marii Britanii din UE ar putea fi în avantajul acelora care doresc o mai mare apropiere între naţiunile europene. "Europa ar putea merge înainte cu proiectul privind politica de securitate comună, căruia britanicii i s-au opus în repetate rânduri. Iar ţările din zona euro vor insista probabil ca toate tranzacţiile în euro să fie delocalizate din Marea Britanie", ceea ce ar contribui la eforturile unor oraşe ca Paris, Frankfurt şi Luxembourg să devină centre financiare mai importante în raport cu Londra, consideră Sikorski. Dar, în ansamblu, "Uniunii Europene îi este mult mai bine cu Marea Britanie înăuntru, care oferă politici liberale, o economie liberală şi un centru al consensului politic democratic de un tip de care Europa are acum nevoie", a mai spus fostul şef al diplomaţiei poloneze. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu)
Dacă britanicii votează la referendumul de joi pentru ieşirea din Uniunea Europeană, atunci trebuie să se aştepte la un răspuns dur şi necruţător, în condiţiile în care capitalele de pe continent vor încerca să descurajeze alte ţări să urmeze exemplul Marii Britanii, au declarat oficialităţi şi analişti europeni. Cu alte cuvinte, scrie NY Times, Marea Britanie va fi făcută să sufere pentru alegerea sa.
Având de tratat alte chestiuni presante, precum datoria Greciei, criza migranţilor şi terorismul, cele mai mari şi cele mai puternice naţiuni europene îşi vor dori ca lucrurile să fie clare şi este puţin probabil să tolereze o perioadă lungă de confuzie post-referendum, apreciază sursa citată.
"Înăuntru înseamnă înăuntru, afară înseamnă afară. Sper şi cred că britanicii vor decide în cele din urmă să nu iasă din UE. Retragerea Marii Britanii ar fi o pierdere grea pentru Europa", a declarat influentul ministru de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, pentru Der Spiegel.
Preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, s-a referit în termeni apocaliptici la Brexit. "De ce este atât de periculos? (Pentru că) nimeni nu-şi poate imagina care vor fi consecinţele pe termen lung. Ca istoric, mă tem că Brexitul ar fi începutul distrugerii nu doar a UE, ci şi a civilizaţiei politice occidentale", a declarat Tusk pentru tabloidul german Bild, adăugând că Marea Britanie se va confrunta cu cel puţin şapte ani de incertitudine în timpul negocierilor dificile care ar urma să stabilească noul tip de relaţii cu blocul comunitar.
Pregătindu-se pentru o ieşire a Marii Britanii din UE, Franţa şi Germania discută anunţarea imediată a unei iniţiative comune pe tema securităţii europene, posibil un centru de comandă operaţional, pentru a demonstra, cel puţin la nivel simbolic, că Uniunea Europeană rămâne solidă şi că va continua să progreseze şi fără Marea Britanie.
Dar Germania a respins unele dintre ideile formulate de Comisia Europeană, care ar dori ca UE să răspundă rapid printr-o şi mai mare integrare europeană politică sau fiscală, deoarece autorităţile de la Berlin au înţeles că, pe fondul alegerilor din această lună din Spania şi al scrutinelor din Franţa şi din Germania de anul viitor, ceea ce-şi doresc alegătorii nu este în niciun caz "mai multă Europă". Şi niciun guvern european nu-şi doreşte o schimbare de tratat, care ar atrage după sine şi mai multe referendumuri într-un moment în care sentimentele populiste şi anti-Bruxelles sunt extrem de puternice pe întregul continent.
Sugestiile făcute de politicieni britanici pro-Brexit potrivit cărora restul ţărilor din UE vor oferi Marii Britanii termeni mai favorabili în cadrul unui nou acord comercial au fost respinse din start de liderii europeni, care nu doresc să facă şi mai multe concesii unei ţări care s-a dezis de ei. O astfel de abordare ar garanta că exemplul britanic îi va descuraja pe alţii, tentaţi să obţină şi ei acorduri speciale. În acest scop, principalele naţiuni din UE au în vedere un proces de negociere în două stadii în eventualitatea unui Brexit, odată ce guvernul de la Londra va invoca Articolul 50 al tratatului care prevede doi ani de "târguială" cu privire la termenii "divorţului" - lucru nemaiîntâmplat până acum, aminteşte The New York Times.
Este de aşteptat ca Uniunea Europeană să dorească să discute despre un viitor acord comercial abia după ce Marea Britanie şi restul celor 27 de naţiuni comunitare vor fi luat o decizie cu privire la termenii Brexitului. Acest proces presupune soluţionarea unor chestiuni legale şi financiare complexe şi rezolvarea unui şir lung de probleme care ar urma să afecteze viaţa oamenilor de rând - ce se întâmplă cu pensiile şi cu asigurările de sănătate, dar şi cu statutul de imigrant al cetăţenilor europeni care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie şi cu statutul cetăţenilor britanici în cadrul UE.
Factorii de decizie europeni doresc să negocieze noi acorduri comerciale şi pentru servicii financiare cu Marea Britanie abia când această ţară nu va mai avea calitate de stat membru. Ei nu vor să permită Londrei să se folosească de statutul cetăţenilor europeni în Marea Britanie şi de drepturile acestora ca de o monedă de schimb în negocierile comerciale, care ar putea dura mult mai mult decât limita de doi ani stabilită prin tratat.
Chiar şi atunci, Bruxellesul va oferi Marii Britanii mai degrabă unul dintre cele trei "modele" în vigoare - acordurile UE cu Norvegia, Canada şi Organizaţia Mondială a Comerţului - decât să se ofere să negocieze un acord cu totul nou, a declarat Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, institut de cercetare cu sediul la Londra.
Este aproape sigur că Franţa, Belgia şi, probabil, Germania, vor respinge orice propunere britanică de a rămâne în piaţa unică europeană - doar pentru sau în special pentru serviciile financiare - în lipsa unui acord al Londrei că va continua să permită cetăţenilor europeni să trăiască şi să muncească în Marea Britanie, susţin analişti şi oficiali. În orice caz, un astfel de acord, aşa-numitul model Norvegia, nu este deloc pe placul susţinătorilor Brexitului, care doresc controlarea imigraţiei.
"Nimeni nu are niciun chef să fie amabil a doua zi după" Brexit, a declarat Camille Grand, director la Fundaţia pentru Cercetare Strategică din Franţa. "Indiferent de ceea ce spun sau simt britanicii, va exista un preţ de plătit, fie şi numai pentru a împiedica viitoare tentative de ieşire din UE", spune ea. În opinia sa, mesajul Franţei este similar celui transmis de ministrul Schäuble. "Cine pleacă, pleacă. Şi n-avem de gând să-i oferim beneficiile pieţei unice. Nu vom trece la opţiunea unei integrări a la carte, Germanii şi olandezii ar putea fi tentaţi să fie mai flexibili, dar la Paris vedem situaţia ca pe un divorţ şi trebuie să fim duri cu britanicii pentru a-i împiedica pe cehi sau cine ştie pe cine să încerce să încheie acorduri" personalizate, a declarat ea.
Dar s-ar putea ca aspectul politic al unui Brexit să fie cel care-i îngrijorează cel mai mult pe europeni, aspect dublat de aşteptatul şoc financiar, a declarat Guntram Wolff, director la Bruegel, un institut independent de cercetare din Bruxelles. "Populiştii din întreaga Europă vor marca aceasta (Brexitul) ca pe o sărbătoare a democraţiei', la care cetăţenii au avut în cele din urmă ultimul cuvânt în faţa elitelor lor. Populiştii din întreaga Europă vor căpăta forţă. Iar pieţele vor reacţiona spunând: A căzut prima cărămidă din zid, acum haideţi să pariem pe următoarea cărămidă", a explicat Wolff.
Iar următoarea cărămidă, crede Wolff, ar putea fi Italia, cu problemele sale economice, iar aceasta "ar putea pune în mişcare un efect de domino", cu o prăbuşire semnificativă a euro, în acelaşi timp cu căderea lirei sterline. De aceea, Banca Centrală Europeană trebuie să fie pregătită să sprijine băncile şi moneda euro în faţa presiunii exercitate de piaţă, la fel cum Banca Angliei se va vedea nevoită să susţină lira sterlină.
Nu există nimeni în Germania care să creadă că ar fi bine dacă britanicii ar ieşi din UE, a declarat Daniela Schwarzer, director de program european la German Marshall Fund din Berlin. "Dacă Uniunea Europeană nu este în stare să dovedească faptul că merită să fii membru al său şi dacă în cele din urmă emoţiile vor avea câştig de cauză în detrimentul dezbaterilor raţionale, acest lucru spune ceva nu doar despre sentimentele populaţiei din Marea Britanie, ci va avea un efect de contagiune şi în alte naţiuni", a spus ea. Adăugat instabilităţii europene, şocul economic imediat ar putea afecta grav ţările cu datorii uriaşe, precum Franţa, Italia şi Grecia.
Chiar dacă britanicii votează pentru rămânerea în UE, "această Europă cu mai multe viteze ar putea continua să se dezintegreze. Dar dacă Marea Britanie iese, atunci riscul va fi dublu. Suntem capabili să respectăm promisiunile iniţiale care au dus la crearea uniunii - pace, prosperitate, libertate?", s-a întrebat ministrul economiei din Franţa, Emmanuel Macron.
Efectul unei ieşiri a Marii Britanii asupra UE va fi triplu, consideră Grant. Primul, spune el, o ieşire a Marii Britanii va da apă la moară mişcărilor naţionaliste şi anti-UE, ţinând cont de faptul că Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa, partid de extremă dreapta, deja compară un eventual Brexit cu căderea Zidului Berlinului.
"Nu-i vorba că dreapta va câştiga puterea, dar ei simt că istoria este de partea lor, iar elitele proeuropene din guvern vor fi în defensivă şi temătoare să pledeze pentru o mai mare integrare. Federalismul va muri şi nu vor mai fi referendumuri şi schimbări de tratat generaţii la rând, deci va fi o nouă perioadă de putere naţională şi nu viitorul federal dorit de Comisia Europeană", explică Grant.
Al doilea efect ar fi că, fără contraponderea Marii Britanii, "problema germană va deveni mai acută". Roma, Paris şi Varşovia se tem că, fără Marea Britanie în calitate de forţă de contraatac în UE, Germania va deveni prea puternică. Înşişi germanii se tem că s-ar putea forma o alianţă antigermană, atrage atenţia Grant.
Al treilea efect, potrivit lui Grant, este că o Uniune Europeană fără influenţa Marii Britanii în sfera economiei va fi mai franţuzească în ceea ce priveşte concepţia asupra politicii economice şi mai protecţionistă, lipsită de elan atunci când vine vorba să fie încheiate acorduri de liber schimb sau de extinderea pieţei unice şi la servicii.
"Mizele sunt ridicate, deoarece ceea ce se întâmplă în Marea Britanie va declanşa un efect de domino şi, posibil, un ciclu de dezintegrare. Uniunea Europeană va arăta ca un proiect distrus, o putere în declin", a declarat Mark Leonard, director la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).
Totuşi, Radoslaw Sikorski, fost ministru de externe al Poloniei, este de părere că ieşirea Marii Britanii din UE ar putea fi în avantajul acelora care doresc o mai mare apropiere între naţiunile europene. "Europa ar putea merge înainte cu proiectul privind politica de securitate comună, căruia britanicii i s-au opus în repetate rânduri. Iar ţările din zona euro vor insista probabil ca toate tranzacţiile în euro să fie delocalizate din Marea Britanie", ceea ce ar contribui la eforturile unor oraşe ca Paris, Frankfurt şi Luxembourg să devină centre financiare mai importante în raport cu Londra, consideră Sikorski. Dar, în ansamblu, "Uniunii Europene îi este mult mai bine cu Marea Britanie înăuntru, care oferă politici liberale, o economie liberală şi un centru al consensului politic democratic de un tip de care Europa are acum nevoie", a mai spus fostul şef al diplomaţiei poloneze. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.