Washington, 13 iun/Agerpres/ - Un american suspectat de a fi simpatizant al grupării Statul Islamic (SI) a comis duminică în Statele Unite cel mai grav atentat "terorist" după 11 Septembrie 2001, soldat cu cel puţin 50 de morţi într-un club de noapte gay din Florida, comentează AFP.
Atacatorul din oraşul Orlando, care a fost ucis de poliţie, a fost identificat de FBI sub numele Omar Seddique Mateen, un american de origine afgană în vârstă de 29 de ani. Poliţia federală, care a deschis o anchetă pentru "terorism", suspectează serios că el a jurat "credinţă" SI într-un apel la serviciile de urgenţă 911 înainte de masacru.
Unul dintre supravieţuitorii cel mai sângeros atac armat din istoria SUA a descris scene de "haos" şi de oroare.
La câteva ore după acest măcel care a provocat o undă de şoc internaţională, poliţia din California a anunţat că un alt atac vizând homosexuali a fost evitat duminică la Los Angeles cu ocazia Gay Pride.
Până în prezent nu a fost stabilită nicio legătură cu atacul de la Orlando.
FBI a dezvăluit că l-a interogat pe Omar Seddique Mateen în ultimii ani pentru presupuse "simpatii" islamiste, însă nu a urmat nicio anchetă.
O agenţie "oficială" de presă a jihadiştilor a informat că "un luptător al SI" este autorul masacrului dintr-un club gay din Orlando, Pulse, local emblematic al comunităţii homosexuale din Florida.
Atacul armat, însoţit de o luare de ostatici de câteva ore în cursul nopţii, a făcut cel puţin 50 de morţi şi 53 de răniţi. Schimbul de focuri s-a încheiat cu uciderea atacatorului de către poliţia de elită SWAT.
Preşedintele american, Barack Obama, a condamnat "un act de teroare şi de ură" şi a ordonat ca drapelele să fie coborâte în bernă pe toate clădirile federale.
La rândul său, candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, care a făcut din ameninţarea teroristă principalul subiect al discursurilor sale, şi-a reiterat promisiunea de a interzice accesul în Statele Unite pentru musulmani: "Dacă nu devenim foarte rapid duri şi inteligenţi, în curând nu vom mai avea ţară", a avertizat el într-un comunicat.
Adversara sa democrată, Hillary Clinton, a denunţat un "act tragic" şi a amânat un miting electoral prevăzut miercuri împreună cu Barack Obama.
De partea musulmanilor americani, care reprezintă 1% din populaţie, fondatorul principalei asociaţii comunitare (Cair), Nihad Awad, a condamnat "o crimă motivată de ură". El a denunţat atentatul "în termenii cei mai puternici. Acesta încalcă principiile noastre ca americani şi musulmani".
La Orlando, una dintre plăcile turnante ale turismului mondial, martorii au descris scenele de oroare, corpuri care se prăbuşeau şi sânge peste tot în acest club, Pulse.
Trei găuri mari au fost făcute în peretele din spate al clubului, ciuruit de gloanţe.
"Era haos", a declarat pentru AFP Janiel Gonzalez. "Oamenii urlau. Iar oameni se prăbuşeau zdrobiţi", a continuat el în faţa spitalului din Orlando unde au fost transportate majoritatea victimelor. Trei dintre prietenii săi erau în continuare daţi dispăruţi, în timp ce alţi doi au fost răniţi de gloanţe.
Autorităţile au început dureroasa muncă de identificare, cu şapte nume făcute publice: tineri cu vârsta între 22 şi 36 de ani de origine latino-americană.
"Era în club, suntem disperaţi", a declarat Angel Mendez, arătând pe mobil poza fratelui său, pe care îl căuta.
În momentul comiterii atentatului, în Pulse erau peste 300 de persoane.
Seara "latino" cu spectacol de drag-queens din clubul de noapte s-a transformat în jurul orelor 02.00 (06.00 GMT) "într-o luare de ostatici", potrivit poliţiei. Trei ore mai târziu, poliţiştii SWAT au intervenit fără să se ştie în ce condiţii au murit victimele.
Suspectul, care ar fi acţionat singur, locuia, potrivit presei, la circa 200 de kilometri sud-est de Orlando, în oraşul Port St. Lucie.
Pentru FBI, Omar Seddique Mateen nu era un necunoscut.
Şeful biroului din Orlando al poliţiei federale, Ronald Hopper, a dezvăluit că tânărul a fost interogat de mai multe ori în 2013 şi 2014: FBI s-a interesat despre el după "unele afirmaţii făcute colegilor săi care au dat de gândit că ar putea avea legături cu terorişti", a explicat el. Poliţia a adus, de asemenea, în discuţie "simpatiile" lui Omar Seddique Mateen pentru islamism.
Tatăl acestuia, Mir Seddique, a afirmat însă la postul NBC că masacrul "nu are nicio legătură cu religia".
"Eram în centrul oraşului Miami (...) şi a văzut doi bărbaţi care s-au îmbrăţişat în faţa nevestei şi copilului său şi s-a enervat foarte rău", a afirmat el, adăugând că este "şocat ca întreaga ţară" de atacul armat.
Din cauza amplorii tragediei, guvernatorul Floridei, Rick Scott, a instaurat starea de urgenţă în comitatul Orange care include Orlando.
Violenţele comise cu arme de foc sunt aproape zilnice în Statele Unite. În 2016, media acestora este mai mare decât numărul zilelor care au trecut, înregistrându-se peste 5.800 de morţi din ianuarie, potrivit site-ului Gunviolencearchive.org.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza)
Atacatorul din oraşul Orlando, care a fost ucis de poliţie, a fost identificat de FBI sub numele Omar Seddique Mateen, un american de origine afgană în vârstă de 29 de ani. Poliţia federală, care a deschis o anchetă pentru "terorism", suspectează serios că el a jurat "credinţă" SI într-un apel la serviciile de urgenţă 911 înainte de masacru.
Unul dintre supravieţuitorii cel mai sângeros atac armat din istoria SUA a descris scene de "haos" şi de oroare.
La câteva ore după acest măcel care a provocat o undă de şoc internaţională, poliţia din California a anunţat că un alt atac vizând homosexuali a fost evitat duminică la Los Angeles cu ocazia Gay Pride.
Până în prezent nu a fost stabilită nicio legătură cu atacul de la Orlando.
FBI a dezvăluit că l-a interogat pe Omar Seddique Mateen în ultimii ani pentru presupuse "simpatii" islamiste, însă nu a urmat nicio anchetă.
O agenţie "oficială" de presă a jihadiştilor a informat că "un luptător al SI" este autorul masacrului dintr-un club gay din Orlando, Pulse, local emblematic al comunităţii homosexuale din Florida.
Atacul armat, însoţit de o luare de ostatici de câteva ore în cursul nopţii, a făcut cel puţin 50 de morţi şi 53 de răniţi. Schimbul de focuri s-a încheiat cu uciderea atacatorului de către poliţia de elită SWAT.
Preşedintele american, Barack Obama, a condamnat "un act de teroare şi de ură" şi a ordonat ca drapelele să fie coborâte în bernă pe toate clădirile federale.
La rândul său, candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, care a făcut din ameninţarea teroristă principalul subiect al discursurilor sale, şi-a reiterat promisiunea de a interzice accesul în Statele Unite pentru musulmani: "Dacă nu devenim foarte rapid duri şi inteligenţi, în curând nu vom mai avea ţară", a avertizat el într-un comunicat.
Adversara sa democrată, Hillary Clinton, a denunţat un "act tragic" şi a amânat un miting electoral prevăzut miercuri împreună cu Barack Obama.
De partea musulmanilor americani, care reprezintă 1% din populaţie, fondatorul principalei asociaţii comunitare (Cair), Nihad Awad, a condamnat "o crimă motivată de ură". El a denunţat atentatul "în termenii cei mai puternici. Acesta încalcă principiile noastre ca americani şi musulmani".
La Orlando, una dintre plăcile turnante ale turismului mondial, martorii au descris scenele de oroare, corpuri care se prăbuşeau şi sânge peste tot în acest club, Pulse.
Trei găuri mari au fost făcute în peretele din spate al clubului, ciuruit de gloanţe.
"Era haos", a declarat pentru AFP Janiel Gonzalez. "Oamenii urlau
Autorităţile au început dureroasa muncă de identificare, cu şapte nume făcute publice: tineri cu vârsta între 22 şi 36 de ani de origine latino-americană.
"Era în club, suntem disperaţi", a declarat Angel Mendez, arătând pe mobil poza fratelui său, pe care îl căuta.
În momentul comiterii atentatului, în Pulse erau peste 300 de persoane.
Seara "latino" cu spectacol de drag-queens din clubul de noapte s-a transformat în jurul orelor 02.00 (06.00 GMT) "într-o luare de ostatici", potrivit poliţiei. Trei ore mai târziu, poliţiştii SWAT au intervenit fără să se ştie în ce condiţii au murit victimele.
Suspectul, care ar fi acţionat singur, locuia, potrivit presei, la circa 200 de kilometri sud-est de Orlando, în oraşul Port St. Lucie.
Pentru FBI, Omar Seddique Mateen nu era un necunoscut.
Şeful biroului din Orlando al poliţiei federale, Ronald Hopper, a dezvăluit că tânărul a fost interogat de mai multe ori în 2013 şi 2014: FBI s-a interesat despre el după "unele afirmaţii făcute colegilor săi care au dat de gândit că ar putea avea legături cu terorişti", a explicat el. Poliţia a adus, de asemenea, în discuţie "simpatiile" lui Omar Seddique Mateen pentru islamism.
Tatăl acestuia, Mir Seddique, a afirmat însă la postul NBC că masacrul "nu are nicio legătură cu religia".
"Eram în centrul oraşului Miami (...) şi a văzut doi bărbaţi care s-au îmbrăţişat în faţa nevestei şi copilului său şi s-a enervat foarte rău", a afirmat el, adăugând că este "şocat ca întreaga ţară" de atacul armat.
Din cauza amplorii tragediei, guvernatorul Floridei, Rick Scott, a instaurat starea de urgenţă în comitatul Orange care include Orlando.
Violenţele comise cu arme de foc sunt aproape zilnice în Statele Unite. În 2016, media acestora este mai mare decât numărul zilelor care au trecut, înregistrându-se peste 5.800 de morţi din ianuarie, potrivit site-ului Gunviolencearchive.org.AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.