Helsinki, 29 apr /Agerpres/- O eventuală aderare a Finlandei la NATO ar consolida capacitatea defensivă a acestei ţări, însă ar putea provoca în schimb o reacţie dură din partea Rusiei cu măsuri de retorsiune politice şi economice greu de anticipat, se arată într-un raport prezentat vineri guvernului de la Helsinki, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Raportul de 64 de pagini a fost întocmit de un grup alcătuit din patru experţi independenţi în urma solicitării guvernului finlandez de centru-dreapta condus de premierul Juha Sipila, care a dorit astfel să aibă o evaluare cu privire la elementele pro şi contra ale unei eventuale aderări la NATO, un subiect foarte sensibil în Finlanda.

Documentul nu formulează recomandări cu privire la oportunitatea aderării la NATO, însă menţionează că o candidatură comună a Finlandei şi Suediei ar fi o opţiune strategică mai bună decât o candidatură izolată a Finlandei.

Dar tot vineri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova îşi rezervă dreptul să reacţioneze prin anumite măsuri 'militare şi tehnice' în cazul aderării Suediei la NATO.

Finlanda are o istorie dificilă cu gigantul său vecin din est, iar frontiera lor comună are o lungime de 1.340 de kilometri. Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de imperiul ţarist după revoluţia bolşevică, dar a fost foarte aproape de a o pierde din nou în al Doilea Război Mondial, când a luptat împotriva Uniunii Sovietice. În timpul Războiului Rece, guvernele finlandeze au optat pentru o neutralitate politică în confruntarea dintre cele două blocuri, dar pe plan economic s-au apropiat de statele occidentale.

După acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, autorităţile de la Helsinki au observat o intensificare a activităţii armatei ruse în apropierea frontierei finlandeze, precum şi deasupra Mării Baltice, acuzând de asemenea de mai multe ori Moscova că avioane militare ruseşti au încălcat spaţiul aerian finlandez. În consecinţă, Finlanda a decis să-şi regândească sistemul defensiv şi să-şi consolideze cooperare militară cu statele NATO, în special cu cele trei ţări scandinave, Danemarca, Suedia şi Norvegia.

Fostul premier finlandez, Alexander Stubb, s-a pronunţat în anul 2014 pentru aderarea Finlandei la NATO şi renunţarea la statutul de neutralitate, dar opinia sa nu a fost împărtăşită de mulţi politicieni finlandezi, în timp ce ministrul său de externe, Erkki Tuomioja, s-a pronunţat împotriva amplasării unor baze permanente ale NATO în zona baltică.

Nici opinia publică finlandeză nu pare să susţină o eventuală aderare la NATO, conform unui sondaj recent numai 22% din populaţie sprijinind un asemenea demers, ăn timp ce 55% se pronunţă împotrivă. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan)