Kiev, 26 apr /Agerpres/ - Ucraina marchează marţi 30 de ani de la catastrofa de la Cernobâl, cel mai grav accident nuclear din istorie, care s-a soldat, potrivit estimărilor, cu mii de morţi şi a contaminat până la trei sferturi din continentul european, relatează AFP.

Cu această ocazie, şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko, şi Suma Chakrabarti, preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltate (BERD), care gestionează un fond de securizare a sitului, urmează să meargă la centrala de la Cernobîl, aflată la circa 100 de kilometri nord de Kiev. Ei vor depune coroane de flori în memoria victimelor catastrofei şi vor asista la semnarea unui acord ce prevede acordarea de către BERD a 40 de milioane de euro pentru construirea unui depozit în care să se păstreze combustibilul nuclear uzat de la Cernobîl.

În cursul nopţii oamenii au adus, ca în fiecare an, flori şi lumânări la monumentul ridicat în memoria victimelor de la centrala nucleară la Slavutici, localitate aflată la circa 50 de kilometri de Cernobîl, construită după catastrofă pentru a găzdui salariaţii sitului.

"La 30 de ani după accidentul de la Cernobîl, este esenţial să facem eforturi comune, Ucraina şi comunitatea internaţională, pentru transformarea sitului într-un loc sigur pentru mediu", a declarat luni, la Kiev, Chakrabarti.

În 26 aprilie 1986, la 01h23, reactorul numărul patru de la centrala nucleară de la Cernobîl a explodat în timpul unui test de siguranţă. Numărul morţilor nu este cunoscut cu precizie, iar solurile europene continuă să fie contaminate.

Combustibilul nuclear a ars timp de zece zile, aruncând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, conform unor estimări, până la trei sferturi din Europa şi mai ales Ucraina, Belarus şi Rusia, republici sovietice în acea perioadă. La început Moscova a încercat să ascundă accidentul. Prima alertă publică a fost emisă în 28 aprilie de Suedia, care detectase o creştere a radioactivităţii, iar preşedintele URSS, Mihail Gorbaciov, a intervenit public abia în 14 mai. În 1986 au fost evacuate în total 116.000 de persoane dintr-un perimetru de 30 de kilometri în jurul centralei, care continuă să fie şi în prezent zonă de excludere. În anii următori, acelaşi lucru s-a întâmplat cu alţi 230.000 de oameni. În prezent, 5 milioane de ucraineni, belaruşi şi ruşi continuă să locuiască în teritorii iradiate în diferite grade.

În patru ani, circa 600.000 de cetăţeni sovietici cunoscuţi sub numele de "lichidatori" au fost trimişi la locul accidentului, dispunând doar de o minimă protecţie şi uneori fără niciuna, pentru a stinge incendiul, a construi o casetă de beton pentru a izola reactorul avariat şi a curăţa pământul dimprejur.

Comitetul ştiinţific al ONU (UNSCEAR) recunoaşte oficial doar circa 30 de morţi printre membrii echipelor de intervenţie, ca urmare a radiaţiilor puternice emise imediat după explozie. Un raport controversat al ONU, publicat în 2005, menţionează în schimb "până la 4.000 de decese" în cele mai afectate trei ţări. După un an, organizaţia Greenpeace a evaluat la 100.000 numărul deceselor provocate de catastrofa nucleară de la Cernobîl.

În pofida tragediei, celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului riscă să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. În acest scop a fost creat un fond gestionat de BERD, care a atins până în prezent 2,1 miliarde de euro. S-a construit deja o arcă etanş din oţel, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, care va fi plasată deasupra vechii casete, urmând să fie operaţională la sfârşitul lui 2017. Având o durată de viaţă de cel puţin 100 de ani, noul sarcofag este realizat de consorţiul Novarka (grupurile franceze Bouygues şi Vinci). Luni, la o conferinţă a donatorilor internaţionali organizată la Kiev, s-a anunţat că s-au adunat 87,5 milioane de euro pentru construirea unui nou depozit de stocare a combustibilului uzat de la reactoarele 1, 2 şi 3 de la Cernobîl.AGERPRES/ (AS - autor. Lelia Bretan, editor:Mariana Ionescu)