Bruxelles, 18 mar /Agerpres/ - Acordul privind migraţia, încheiat vineri la Bruxelles de Uniunea Europeană şi Turcia, cuprinde măsuri inedite şi controversate, cele mai semnificative fiind returnarea către Turcia a tuturor migranţilor care pleacă din această ţară în direcţia Greciei şi preluarea de către statele blocului comunitar a unui număr echivalent de migranţi direct din Turcia, relatează AFP într-o prezentare a principalelor puncte ale acestei înţelegeri care intră în vigoare începând din data de 20 martie.

'Toţi noii migranţi ilegali care pornesc din Turcia către insulele greceşti vor fi retrimişi în Turcia', iar această măsură 'temporară şi extraordinară' vizează oprirea traversărilor periculoase ale Mării Egee şi distrugerea 'modelului de afaceri' al traficanţilor, se arată în text.

Pentru ca returnarea migranţilor să nu încalce dreptul internaţional, în acord se precizează că fiecare cerere de azil va face obiectul unei evaluări individuale, care va fi efectuată în taberele din insulele greceşti, fapt care va necesita o logistică importantă la faţa locului. Migranţii care nu vor depune o cerere de azil sau cei a căror cerere este respinsă vor fi returnaţi în Turcia.

Pentru a motiva sub aspect juridic respingerea unor cereri de azil, UE se va baza mai ales pe principiul de 'ţară terţă sigură'. Atunci când Grecia va fi recunoscut acest statut Turciei, din acel moment blocul comunitar va considera că returnările sunt legale. Turcia s-ar angaja, la rândul ei, ca toţi migranţii ce i-au fost retrimişi să beneficieze de protecţie conform normelor internaţionale şi să nu-i expulzeze către ţările lor de origine.

'Pentru fiecare sirian retrimis către Turcia din insulele greceşti, un alt sirian va fi transferat din Turcia către UE', prevede acordul, subliniind că la relocarea în UE vor avea prioritate migranţii care nu au încercat să ajungă ilegal în statele blocului comunitar.

Cât despre numărul migranţilor ce ar putea fi relocaţi în UE, documentul prevede un plafon de 72.000 de locuri, ce corespunde angajamentelor luate deja de statele UE şi încă neimplementate.

Este vorba despre contingentul de 54.000 de migranţi ce încă nu au fost repartizaţi între statele UE în momentul impunerii cotelor obligatorii la Consiliul JAI din luna septembrie. Atunci s-a decis repartizarea a 160.000 de migranţi între statele UE, dar alocarea pe ţări a fost făcută pentru numai 106.000.

Diferenţa până la plafonul de 72.000 urmează probabil să fie acoperită de un alt program, care este voluntar şi prevede preluarea de către UE a 22.000 de refugiaţi aflaţi sub protecţia ONU în statele vecine Siriei, până în prezent fiind transferaţi numai 4.555.

Dacă numărul returnărilor depăşeşte plafonul de 72.000, atunci mecanismul 'va trebui revizuit', se arată în text, fără alte precizări. În plus, UE va adopta un plan european de relocări pe termen lung, pe baza angajamentelor voluntare ale statelor membre.

În schimbul readmisiei migranţilor, Turcia va primi o 'foaie de parcurs' pentru ca până la sfârşitul lui iunie 2016 să fie eliminate vizele pentru cetăţenii turci care călătoresc în statele UE. Dar această foaie de parcurs cuprinde 72 de condiţii precise, motiv pentru care unii diplomaţi se îndoiesc că acest termen este realizabil.

De asemenea, UE se angajează să grăbească acordarea ajutorului financiar de 3 miliarde de euro promis deja Turciei şi destinat refugiaţilor sirieni aflaţi pe teritoriul turc. Atunci când aceste resurse vor fi aproape de a fi complet epuizate, UE va mobiliza o finanţare suplimentară în limita a încă 3 miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2018.

Cât despre aderarea Turciei la UE, cele două părţi îşi afirmă în acord angajamentul de a grăbi acest proces, iar Comisia Europeană va propune în luna aprilie deschiderea unui nou capitol de negocieri (capitolul 33). AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)