Politica europeană în materie de migrație, un Donald Trump fără păr (Reuters)

 •  Externe
564 afişări

Politica europeană ce se conturează în privința migrației începe să semene tot mai mult cu un Donald Trump fără păr. Numai că, spre deosebire de favoritul alegerilor primare republicane, care vrea să pună Mexicul să plătească pentru un zid care să-i țină pe imigranți în afara Statelor Unite, europenii sunt dispuși să-și plătească vecinul Turcia să facă treaba pentru ei, scrie agenția Reuters, într-un comentariu difuzat marți.

c19d0b22-454a-47f1-87da-2136b9d021b2

Șapte luni și 1 milion de migranți după ce cancelarul Angela Merkel a proclamat o 'cultură de bun-venit' pentru refugiații sirieni în Germania, Uniunea Europeană se grăbește să ridice indicatoare cu 'Nu avem locuri libere' de-a lungul granițelor sale interne și externe.

Sub presiunea politică acerbă din propria tabără conservatoare și din partea partidului populiștilor de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), mantra dnei Merkel 'Putem face asta' s-a metamorfozat în 'Turcii pot face asta pentru noi'.

Într-un acord surpriză nocturn pe care Angela Merkel l-a negociat cu premierul turc Ahmet Davutoglu săptămâna trecută, Ankara s-a oferit să ia înapoi toți migranții, inclusiv refugiații sirieni, care vor pleca de acum înainte de pe coastele sale spre Europa sau care vor fi interceptați în largul litoralului său.

Avându-și astfel sigilată pentru migranți frontiera cea mai poroasă, UE ar urma să accepte un număr limitat de refugiați sirieni selectați cu grijă direct din Turcia — câte unul pentru fiecare solicitant de azil pe care Ankara l-a primit înapoi de pe insulele grecești din Marea Egee.

Puținii norocoși ar urma să fie aleși cu ajutorul agenției ONU pentru refugiați dintre cei care au așteptat răbdători în tabere din țări vecine Siriei, nu dintre cei care le-au plătit traficanților mii de euro pentru o traversare riscantă a Mării Egee. Cei selectați vor fi trimiși în acele state europene care au fost de acord să preia o cotă de refugiați, chiar dacă unele țări opun încă rezistență acestui mecanism.

Sufocați de îndoieli cu privire la legalitatea unei astfel de politici de returnare, marcați de disconfortul de a lăsa această politică în seama unui partener pe care mulți dintre ei îl consideră îngrijorător de autoritarist, și de iritare față de prețul cerut de Turcia, lideri UE buimăciți și-au dat acordul provizoriu.

La rândul său, opinia publică europeană este atât de îngrozită de imaginile cu mii de migranți mărșăluind prin câmpuri noroioase și pe autostrăzi spre vestul și nordul Europei — iar populiștii au reușit să scoată un bun profit de pe urma acestor temeri—, încât guvernele sunt disperate să oprească valul.

Un nou summit ce va avea loc la Bruxelles pe 17-18 martie ar urma să decidă un 'compromis faustian', acordând Turciei 6 miliarde de euro ca ajutor pentru a-i ține pe refugiați pe teritoriul său, simultan cu un proces accelerat de eliminare a vizelor pentru cetățenii turci și în ce privește negocierile de aderare la UE, în schimbul acordului Ankarei de a acționa drept paznicul Europei.

Președintele Consiliului European Donald Tusk afirmă că redobândirea controlului Europei asupra frontierelor sale externe este o condiție pentru câștigarea acceptului opiniei publice pentru preluarea de refugiați. În practică însă, pare mai degrabă o modalitate de ținere a lor la distanță, dacă va putea fi implementată.

Organizații pentru drepturile omului și voluntari care lucrează cu refugiați sunt revoltați să vadă Europa închizându-și porțile pentru victime ale războaielor și persecuțiilor.

Avocații UE lucrează de zor pentru a încerca să dea o bază legală acestui demers, în condițiile în care Convenția de la Geneva cu privire la refugiați cere ca statele semnatare să examineze în mod individual fiecare cerere de protecție depusă de un solicitant de azil pe teritoriul lor.

Acordul germano-turc ar urma să ocolească respectiva prevedere prin declararea Turciei țară terță 'sigură', unde migranții ilegali pot fi returnați în baza unui acord bilateral de readmisie greco-turc.

Șeful agenției ONU pentru refugiați a declarat însă că aceasta ar putea implica 'expulzări colective și arbitrare'.

În afara aspectelor morale ridicate, există și câteva probleme legale. Turcia limitează aplicarea Convenției de la Geneva la refugiații din Europa. Persoanele care fug de războaiele sau persecuțiile din Orientul Mijlociu și Asia nu vor fi intra sub incidența acordului până când Ankara nu își va amenda legile.

Oficiali turci spun că vor face astfel încât Ankara să respecte dreptul internațional pentru a-și ține angajamentele din potențialul acord cu UE.

Chiar și așa, avocații susțin că solicitanții de azil care ajung în Grecia au dreptul de a face apel față de returnarea lor în Turcia dacă se tem pentru siguranța personală. O instanță elenă va trebui să audieze fiecare apel înainte ca o persoană să poată fi deportată. În plus, pe insulele grecești nu există tribunale adecvate, iar justiția elenă este cunoscută pentru lentoarea sa.

În același timp, graba de a declara Turcia stat 'sigur' nu ar putea surveni într-un moment mai stânjenitor pentru UE. Președintele Recep Tayyip Erdogan a intensificat reprimarea militară a militanților kurzi, guvernul a confiscat cel mai vândut ziar din Turcia, jurnaliști critici sunt inculpați și încarcerați, oameni de afaceri și funcționari publici apropiați de un cleric musulman disident au fost supuși epurărilor.

Spre deosebire de Donald Trump, majoritatea liderilor UE nu declară că vor să împiedice venirea musulmanilor în țările lor, cu excepția lui Viktor Orban în Ungaria și a lui Robert Fico în Slovacia, care au subliniat că vor să păstreze identitatea creștină a țărilor lor.

Totuși, politicieni antiimigrație precum Marine Le Pen în Franța și Geer Wilders în Olanda invocă în mod deschis islamul drept motiv pentru respingerea refugiaților, tot ei fiind și cei care stabilesc într-o măsură tot mai mare agenda politicienilor moderați.

Franța, care are o tradiție de acordare a azilului politic, își limitează acum cota de refugiați sirieni, citând preocupări de securitate în urma atentatelor de anul trecut de la Paris. Ca și alte țări vest-europene, Franța se luptă să-i integreze pe nord-africanii de a doua și a treia generație. Locul islamului în viața publică este puternic contestat în aceste societăți secularizate, iar resentimentele de pe urma războiului pentru independența Algeriei încă mocnesc.

Politicieni europeni pot fi oripilați de retorica lui Trump, cel care a spus că vrea o bază de date pentru înregistrarea și monitorizarea musulmanilor în SUA și că va interzice intrarea oricărui musulman pe teritoriul american până când Congresul va putea acționa, adevărul este însă că, dacă acordul cu Turcia va fi aprobat în forma în care a fost conceput, UE se va retrage într-o politică a 'fortăreței Europa' de teama propriilor săi Trumpi, încheie Reuters.

AGERPRES/(AS — autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu)

Citește și:

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Externe

Cele mai citite din Externe

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres