Bruxelles, 19 feb /Agerpres/ - Cei 28 de şefi de stat sau de guvern prezenţi la Consiliul European aflat în desfăşurare la Bruxelles se diferenţiază între ei substanţial prin forţa lor de negociere în cele două chestiuni fundamentale aflate pe agenda summitului, respectiv Brexitul (posibila ieşire a Marii Britanii din UE) şi migraţia.

Pentru a vedea rapid cine sunt liderii puternici ai blocului comunitar şi cine sunt cei al căror rol este mai degrabă decorativ, site-ul Politico a întocmit o matrice care ilustrează influenţa fiecăruia în aceste probleme esenţiale pentru viitorul Uniunii.

Astfel, cu ajutorul a două axe, una verticală, ce reprezintă Brexitul, şi una orizontală, ce reprezintă migraţia, matricea este împărţită în patru cadrane.

În colţul cadranul din partea dreapta-sus, unde sunt reprezentaţi liderii europeni cu o influenţă deosebită atât în problema Brexitului, cât şi în cea a migraţiei, se regăsesc cancelarul german, Angela Merkel, premierul britanic, David Cameron, şi premierul italian, Matteo Renzi. Pe cei trei Politico îi grupează în ceea ce numeşte 'colţul puterii'.

Angela Merkel, obişnuită cu leadership-ul ei în UE, trebuie să împartă acum această poziţie, întrucât, spre deosebire de situaţii cum a fost criza din Grecia, ceilalţi lideri ar putea fi de data aceasta mai ezitanţi să o urmeze, notează Politico.

Dacă plasarea lui David Cameron în 'colţul puterii' este firească având în vedere agenda discuţiilor, cea a lui Matteo Renzi poate părea surprinzătoare. Dar în ultima vreme el a reuşit să se poziţioneze singur în centrul dezbaterilor atât în problema Brexitului, cât şi în cea a migraţiei. El s-a evidenţiat şi în prima zi a summitului, când a ameninţat ţările est-europene că li s-ar putea reduce fondurile structurale dacă vor continua să refuze primirea migranţilor, declaraţie catalogată de guvernul ungar drept 'şantaj'.

Cât despre preşedintele francez Francois Hollande, deşi este şi el plasat în cadranul liderilor influenţi, nu este pus alături de primii trei, publicaţia Politico motivându-şi această alegere prin faptul că el a exprimat tardiv preocupări în legătură cu Brexitul, iar în criza migranţilor atitudinea sa este şovăielnică, întrucât se teme să nu alimenteze popularitatea extremei drepte conduse de Marine Le Pen.

Şefa guvernului conservator polonez, Beata Szydło, este descrisă de Politico drept un lider al frontului statelor din est şi totodată un premier hotărât să exercite tot mai multă influenţă. Prin urmare, ea este plasată în capătul de sus al axei ce desparte liderii care în chestiunea migraţiei au o poziţie puternică de cei care au o poziţie slabă, dar se regăseşte alături de cei trei din 'colţul puterii' la capitolul forţei de negociere în chestiunea Brexitului.

În schimb, premierul ungar Viktor Orban apare sub cei trei din 'colţul puterii', la limita din dreapta a cadranului liderilor influenţi, poziţie ce sugerează implicarea sa susţinută în problema migraţiei.

În acest cadran al liderilor europeni cu forţă considerabilă de negociere se mai regăsesc premierii danez, Lars Lokke Rasmusen, olandez, Mark Rutte, suedez, Stefan Lofven, şi cel spaniol, Mariano Rajoy. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, se află şi el în acest cadran. În schimb, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este plasat în cel din dreapta jos, într-o poziţie ce sugerează că el are un rol mai important în problema migraţiei decât în cea a Brexitului.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, este plasat în matricea întocmită de Politico în cadranul din stânga jos, unde sunt grupaţi liderii europeni care au o influenţă slabă atât în problema Brexitului, cât şi în cea a migraţiei.

În acelaşi cadran se mai regăsesc premierii bulgar, Boiko Borisov, belgian Charles Michel, finlandez, Juha Sipila, eston, Taavi Roivas, luxemburgez, Xavier Bettel, şi cel leton, Maris Kucinskis, precum şi preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite şi preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades. Dar tot în cadranul liderilor cu forţă redusă de negociere în respectivele două chestiuni îl vedem şi pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Graficul publicat iniţial a fost actualizat pentru a corecta faptul că România este reprezentată la acest Consiliu European de preşedintele Klaus Iohannis, nu de premierul Dacian Cioloş. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)