UPDATE VIDEO - INTERVIU Barroso: Avem nevoie de solidaritate față de refugiați și de responsabilitate pentru întărirea mecanismelor de apărare și securitate

 •  Externe
945 afişări

Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de solidaritate în criza refugiaților, dar în același timp trebuie să lupte fără milă împotriva teroriștilor, a declarat vineri, într-un interviu acordat AGERPRES, fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, prezent la Timișoara, unde i-a fost decernat titlul de doctor Honoris Causa al Universității de Vest.

5871270d-dfbc-4bc0-be9a-686ffa530a9b

El a mai spus că lupta împotriva terorismului nu poate fi eficientă "decât prin cooperare europeană, deoarece teroriștii nu respectă granițele". Fostul președinte al CE a mai vorbit despre soluția guvernului tehnocrat din România, despre relația sa cu autoritățile de la București de-a lungul celor zece ani cât s-a aflat la conducerea executivului de la Bruxelles, despre aderarea României la zona euro, despre procesul de numire a șefilor instituțiilor judiciare cheie, precum și despre situația din Republica Moldova.

AGERPRES: Ca fost premier și fost președinte al Comisiei Europene, ce părere aveți despre soluția unui guvern non-politic într-un context de neîncredere față de politicieni?
José Manuel Barroso: Este o chestiune internă a României și nu vreau să intervin în politica internă. Așa cum știți, acum nu mai dețin nicio funcție, așa că o să vă ofer o opinie foarte personală, a cuiva căruia îi place să urmărească politica. Astăzi nu am autoritatea să intru în detalii foarte mult în legătură cu această chestiune. Există uneori situații în democrații când așa-numitele guverne tehnocrate sunt necesare, pentru că a existat un blocaj în funcționarea normală a partidelor politice și a sistemului politic. Dacă regulile democrației și Constituția sunt respectate, nu văd nicio problemă, sincer. S-a întâmplat acest lucru și în țara mea (Portugalia — n.r.) de câteva ori. În alte țări din Europa la fel. Să ne amintim ce s-a întâmplat recent. De exemplu, domnul (Mario) Monti a devenit premier al Italiei (în 2011 — n.r.), fără să fi fost ales, deoarece a existat o criză. S-a întâmplat și în Grecia, când domnul (Lucas) Papademos a devenit prim-ministru (în 2011 — n.r.). Este ceva relativ normal. Dacă guvernul are susținerea parlamentului și dacă este păstrată funcționarea normală a instituțiilor, nu văd nicio problemă.

AGERPRES: O vedeți ca pe o soluție pe termen lung?
José Manuel Barroso: Termen lung? Depinde ce înțelegeți prin termen lung.

AGERPRES: Patru ani?
José Manuel Barroso: Cred că e un lucru pe care cetățenii români și democrația din România trebuie îl să stabilească. Nu pot să comentez acest lucru. Însă, sincer, lucrul normal într-o democrație este ca partidele politice să își prezinte candidații, iar apoi se constituie majorități. Iar dacă nu sunt majorități, se fac coaliții. Este un lucru normal. Un sistem democratic are întotdeauna un fel de plasticitate. Regimul are întotdeauna posibilitatea, respectând valorile Constituției, să se adapteze la diferite situații. Nu pot face acum un comentariu care ar putea fi interpretat greșit în contextul românesc

AGERPRES: Ați fost președinte al Comisiei Europene timp de zece ani. Care a fost cel mai memorabil și care a fost cel cel mai dificil moment în relația dvs. cu autoritățile din România în acești ani?
José Manuel Barroso: Am fost foarte fericit în ziua aderării. După cum știți, au fost persoane care s-au opus aderării României la UE. Iar faptul că am încheiat negocierile a fost în sine un moment grozav. Apoi, în general, au fost lucruri care au mers bine. A fost acea criză, când era un conflict între prim-ministru sau partidul de guvernământ cu președintele, când am considerat că era vorba de o criză constituțională.

AGERPRES: Vă referiți la 2012?
José Manuel Barroso: Da, așa cred. Nu sunt foarte bun la a ține minte datele. Apoi Comisia Europeană a trebuit să intervină, să se asigure că toate regulile democrației și principiile statului de drept sunt respectate. A fost relativ ușor de rezolvat această chestiune. Sincer, a fost delicat din punct de vedere instituțional. Dar am vorbit atunci cu președintele (Traian) Băsescu și cu premierul (Victor) Ponta și cred că amândoi au înțeles că interesul meu era să văd că România este stabilă și respectată. Am avut un foarte discret rol de mediere. Dar a fost un moment delicat din punct de vedere politic. Și din punct de vedere economic au existat momente dificile, dar România a știut practic să răspundă. După cum știți, aveam programul de ajustare (economică, n.r.), iar România a reacționat pozitiv. Am depus mereu eforturi pentru a sprijini România în acel moment, vorbind de asemenea cu Fondul Monetar Internațional și cu alte instituții.

AGERPRES: Ce ați sfătui autoritățile române în privința procesului de aderare la zona euro? Autoritățile române și-au stabilit ca țintă 2019. Care ar fi sfatul dvs? Ar trebui să păstreze acest obiectiv sau ar trebui să îl amâne?
José Manuel Barroso: Nu sunt la curent cu starea exactă a pregătirilor (României privind adoptarea monedei euro — n.r.). Cred că acest obiectiv trebuie păstrat, însă nu pot comenta în privința anului. Este foarte important ce aduce adoptarea monedei euro în privința investițiilor. Am văzut acest lucru, de exemplu, în Slovacia. A fost bine ce s-a întâmplat cu euro (în Slovacia — n.r). Știu că ultimele evenimente legate de situația din zona euro au creat uneori panică în opinia publică din alte țări. Dar, sincer, dacă facem o evaluare serioasă asupra a ceea ce s-a întâmplat în zona euro, vedem că a fost bine. Europa ar fi fost într-o situație mult mai dificilă dacă nu ar fi existat euro. Am fi avut devaluări competitive, fragmentarea piețelor, unele dintre cele mai mari companii nu ar fi investit atât de mult în Europa, ci s-ar fi dus în altă parte. Euro este o ancoră a stabilității. Cred că este în interesul României să adere la zona euro, atunci când va fi pregătită. Când se va întâmpla acest lucru depinde în mare parte de progresele României.

AGERPRES: În acest an, autoritățile române trebuie să selecteze persoane noi în funcțiile înalte din sistemul de justiție, cum ar fi șefia Direcției Naționale Anticorupție și altele. Care ar fi sfatul dvs.? Cum ar trebui să arate acest proces?
José Manuel Barroso: Sfatul este întotdeauna să fie îndrăznețe în privința acestei chestiuni. Un politician onest nu se teme de instituții independente. Aceste instituții trebuie să fie independente, iar cei care ocupă aceste funcții trebuie să fie persoane cu integritate, dincolo de orice suspiciune. Este un lucru foarte important. Sper că autoritățile române vor avea curajul să nominalizeze persoane care sunt dincolo de orice suspiciune și care au dovedit deja că sunt integre, pentru că este foarte important pentru imaginea României. În această chestiune nu poți fi pe jumătate onest. Ori ești onest, ori nu ești onest. Trebuie să ai curajul de a avea instituții independente și de a face nominalizările (pentru conducerile acestora — n.r.) în conformitate cu regulile democratice și prin respectarea valorilor democratice.

AGERPRES: Revenind la Uniunea Europeană. Ați vorbit despre solidaritate în discursul dvs. (din cadrul ceremoniei de primire a titlului de Doctor Honoris Causa), despre o mai mare cooperare, despre mai multă Europă, în contextul crizei refugiaților. Comisia Europeană are o poziție, iar dacă ne uităm la state vedem că fiecare are propria sa poziție, iar uneori intră în conflict cu cea a Comisiei. Ce soluție vedeți pentru o mai bună cooperare între Comisia Europeană și statele membre?
José Manuel Barroso: Cred că este foarte important să dăm dovadă de cooperare. Pentru mine este clar că chiar și țările mari, din punct de vedere economic și demografic, nu pot rezolva singure toate problemele. Iar țările mai mici sau nu atât de bogate au de asemenea nevoie de sprijinul celorlalte. Există compromisul. Este foarte important să explicăm acest lucru opiniei publice. Când suntem într-o uniune, nu putem obține tot ce dorim, nici măcar țările mari. Trebuie să oferim ceva pentru a primi ceva. Asta înseamnă compromis, echilibru. Iar acesta este sfatul meu pentru guverne — să nu creeze așteptări nerealiste, să nu se prefacă zicând "mergem la Bruxelles și vom spune nu și vom fi câștigătorii". Nu, trebuie să avem în Europa o situație colectivă de cooperare, acesta este sfatul meu și cred că noile state-membre, care sunt, apropo, beneficiare ale fondurilor structurale, lucru natural dată fiind nevoia de coeziune, trebuie să se gândească întotdeauna în felul următor: nu suntem în Uniunea Europeană doar pentru a primi, suntem și pentru a da — pentru a da securitate, pentru a da cooperare. Pentru că, după cum știți, sunt foarte pasionat de extindere, cred că a fost una din cele mai mari realizări ale continentului european dar și a relațiilor internaționale faptul că de la șase state ce au pornit comunitatea europeană am ajuns acum la 28, însă sunt persoane care nu sunt mulțumite de asta, persoane care cred că era mai bine să avem o Europă mică, numai pentru cele mai mari țări, iar restul să fie țări de ordin secundar. Nu, noile state-membre nu sunt țări de ordin secundar, sunt țări de ordin primar, însă pentru asta trebuie să coopereze în toate chestiunile importante și să nu spună "asta e doar treaba voastră". Acesta este modul de a fi în Europa și de a primi respect din partea celorlalți și cred că este foarte important.

AGERPRES: Dar ce părere aveți despre cotele de refugiați pe care Comisia Europeană a vrut să le impună, iar unele state membre s-au opus?
José Manuel Barroso: Este evident că regulile existente până acum nu vor mai funcționa. Să luăm de exemplu Malta. Este o țară mică, o insulă. Dacă toți refugiații ar merge acolo, nu ar exista spațiu, nu ar exista posibilitatea de a-i primi. Comisia Europeană a făcut o propunere foarte sensibilă: să împărțim aceste responsabilități. Acest lucru trebuie făcut progresiv. Înțeleg sensibilitatea din unele țări, deoarece nu sunt obișnuite cu societățile multiculturale, nu sunt obișnuite să primească atât de mulți oameni într-o perioadă atât de scurtă de timp. Nu critic. Am fost prim-ministru și știu că uneori nu ne putem aștepta la soluții magice. Date fiind acestea, este evident că fiecare trebuie să contribuie. Cei care sunt mai bogați pot face mai mult. Există întotdeauna loc pentru a primi oameni. De exemplu, țara mea (Portugalia — n.r.) nu este una bogată, dar știți ce s-a întâmplat acolo? Aproape toți primarii au spus că pot primi una sau două familii. Dacă înmulțești, problema poate fi salvată. Dar dacă lași impresia că vor fi un milion (de refugiați, n.r.) și că vom fi copleșiți, bineînțeles că oamenii vor începe să fie îngrijorați. Ceea ce le oferă argumente antieuropenilor. Dar dacă împărțim problema, o putem rezolva, pentru că Europa este foarte mare. Avem o populație de peste 500 de milioane de persoane. Îi putem primi pe refugiați. Este o chestiune de solidaritate, un sentiment uman.

Am trei copii, iar acum am doi nepoți. Dacă aș fi un tată sirian, dacă orașul meu ar fi distrus, aș face orice să îmi salvez familia, să ajung într-un loc unde să pot trăi în pace. Trebuie să ne gândim că ni se poate întâmpla și nouă. Nu se întâmplă aici, este în altă parte, dar trebuie să dăm dovadă de solidaritate. Acest lucru trebuie făcut în mod progresiv, dar cred că o putem face.

AGERPRES: Dar care ar fi soluțiile de a combate amenințarea teroristă?
José Manuel Barroso: Trebuie să luptăm fără milă împotriva teroriștilor, deoarece ei încearcă să ne distrugă societățile. Omoară civili, așa cum s-a întâmplat la Paris. Însă vorbim de două lucruri diferite. Trebuie să fim generoși față de refugiați, iar în același timp trebuie să fim duri față de teroriști și criminalii care fac trafic de ființe umane. Iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin cooperare europeană, deoarece teroriștii nu respectă granițele. Dacă vrem să fim eficienți împotriva teroriștilor, trebuie să avem o mai bună cooperare între poliții și serviciile de informații din Europa. Este necesar să ne întărim granițele externe. Trebuie să fim foarte fermi în privința acestei chestiuni. Avem nevoie de solidaritate față de refugiați și de responsabilitate în privința întăririi mecanismelor noastre de apărare și securitate. Acest lucru poate fi făcut. Trebuie să avem curajul să mergem împotriva populiștilor și naționaliștilor, care mint spunând că toate acestea se întâmplă din cauza Uniunii Europene sau a spațiului Schengen. Este fals. Să ne imaginăm, pentru un moment, că nu ar exista Uniunea Europeană. Crede cineva că nu am avea problema refugiaților sau pe cea a terorismului? Bineînțeles că refugiații ar încerca oricum să vină în Europa. Ei vin în Europa deoarece aici există pace, stabilitate, prosperitate. Crede cineva că dacă nu ar exista Schengen sau nu ar exista Uniunea Europeană nu ar exista terorism? Uitați-vă ce s-a întâmplat în SUA. Recent, la San Bernardino, în California, un cuplu de fanatici a început să tragă în oamenii dintr-un centru pentru vârstnici. Și în SUA există terorism. Sau în Malaezia. Sau în Turcia, care nu este membră a UE. Problema terorismului nu este cauzată de Uniunea Europeană. Dimpotrivă. Printr-o mai bună cooperare între statele membre ale UE vom putea învinge terorismul.

AGERPRES: Puteți transmite un mesaj privind situația din Republica Moldova. După cum probabil știți, există o criză politică și socială acolo, una foarte dificilă. Care ar trebui să fie abordarea Uniunii Europene și a României?
José Manuel Barroso: Mesajul meu este următorul: să se facă tot posibilul în Moldova pentru dialogul național. Această țară are o nevoie imperioasă de stabilitate în așa fel încât să finalizeze reformele și să își definească viitorul alături de Europa. Am vizitat Moldova de mai multe ori, știu că oamenii din Moldova vor să fie mai aproape de Europa, dar pentru aceasta trebuie să arate stabilitate, să evite extremele și să negocieze un acord cu FMI, pentru că, în termeni financiari, este o situație foarte serioasă și dificilă, să lupte împotriva corupției, deoarece această țară a fost victima corupției, și să facă acele eforturi pe care le putem susține din afară. Știu că România poate fi un important sprijin datorită relațiilor istorice și culturale foarte puternice dintre România și Moldova. Doresc să mulțumesc României pentru tot ceea ce a făcut pentru Moldova. Îmi amintesc că de fiecare dată când are loc o discuție despre Moldova România este prima care încearcă să acorde susținere. Dar trebuie să fim sinceri, nu putem să le ținem locul moldovenilor. Societatea moldovenească este cea care trebuie să găsească un compromis, o linie comună între diferitele forțe (politice, n.r.). Noi în Europa suntem suntem gata să susținem, fără a alege partidul A sau partidul B, forțele democratice să facă reformele, să lupte împotriva corupției și, astfel, să aibă un viitor european.

AGERPRES/(AS — autor: Ionuț Mareș, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Externe

Cele mai citite din Externe

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres