Bruxelles, 27 ian /Agerpres/ - Numirile în posturile de preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) trebuie să se bazeze pe proceduri clare, deschise şi predefinite, se arată în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România, făcut public miercuri la Bruxelles.

"În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie şi atât procesul, cât şi rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menţine procesul de reformă într-o perioadă de schimbări", atrage atenţia Comisia Europeană. "Posturile de preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise şi predefinite", se arată în raport.

Comisia Europeană susţine, la recomandări, că "ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare şi solide pentru numirile în funcţiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016". "Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape şi criteriile care vor sta la baza deciziilor", evidenţiază Bruxellesul.

"Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparenţa tuturor procedurilor", se mai recomandă în raport.

"Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege - cu sprijinul Comisiei de la Veneţia - un sistem mai robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competenţe profesionale şi integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiţiei", notează documentul.

"În trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversă şi au fost marcate în mod clar de influenţe politice. Pe baza orientărilor din partea Consiliului Europei, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să conducă dezbaterea cu privire la măsura în care este oportun ca decizia-cheie să revină unui ministru din guvern, în special în ceea ce priveşte numirile în posturi care nu sunt de conducere la cel mai înalt nivel a instituţiilor", precizează Comisia Europeană.

"Raportul din 2015 considera numirea unui nou procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ca fiind un test important. Procedura a fost finalizată, în cele din urmă, cu puţine controverse, fiind caracterizată de o mai mare transparenţă şi previzibilitate (...) şi beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiţiei (responsabil pentru alegerea candidatului) şi Consiliul Superior al Magistraturii", se subliniază în document.

Comisia Europeană adaugă faptul că "acest lucru a furnizat, prin urmare, un bun exemplu al modului în care procedurile clare şi riguroase, cu implicarea deplină a autorităţilor-cheie, pot fi factorul cel mai important într-un proces credibil de numire (deşi procedurile trebuie, de asemenea, să fie suficient de solide pentru a face faţă unei situaţii în care principalele instituţii sunt în dezacord)". AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu)