Copenhaga, 26 ian /Agerpres/ - Parlamentul danez supune la vot marţi controversata reformă a sistemului său de azil, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele luni cu un val masiv de refugiaţi dinspre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, notează AFP.

Premierul liberal Lars Lokke Rasmussen, al cărui guvern minoritar este susţinut de formaţiunea naţionalistă Partidul Popular Danez, şi-a asumat ceea ce el a numit 'proiectul de lege cel mai greşit înţeles din istoria Danemarcei'.

'Mulţi refugiaţi se îndreaptă spre frontierele noastre, suntem supuşi unei presiuni enorme', a explicat luni, la Bruxelles, ministrul danez pentru imigraţie, integrare şi locuinţe Inger Stoiberg, în faţa Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE).

Acuzat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) că alimentează 'teama şi xenofobia', proiectul de lege prevede, printre altele, diminuarea ajutoarelor sociale, confiscarea obiectelor de valoare ale migranţilor şi prelungirea duratei de reîntregire a familiilor solicitanţilor de azil.

Migranţii vor putea să-şi aducă familiile în Danemarca abia după trei ani de la primirea dreptului de azil. De asemenea, acordarea dreptului de azil va fi condiţionată de 'potenţialul de integrare' al fiecărui migrant în parte. Proiectul mai prevede că în 'circumstanţe excepţionale' migranţii pot fi încarceraţi.

Votul de marţi din legislativul danez ar urma să fie o simplă formalitate, întrucât pentru a-şi asigura sprijinul social-democraţilor, principalul partid de opoziţie, şi al altor două formaţiuni mai mici de dreapta guvernul Rasmussen a acceptat să facă unele amendamente la proiectul de lege iniţial.

Astfel, executivul de la Copenhaga a sporit de la 3.000 de coroane daneze (400 de euro) la 10.000 de coroane (1.340 de euro) valoarea bunurilor imigranţilor care pot fi confiscate pentru a le finanţa şederea pe teritoriul danez. Poliţiştii vor avea dreptul ''de a confisca bunuri pe care solicitanţii de azil le aduc cu ei, în scopul de a acoperi cerinţele lor în materie de hrană şi cazare''.

Danemarca beneficiază de clauza de exceptare care o scuteşte de obligaţia de a se alinia la politica europeană în domeniul azilului, dar este totuşi semnatara unor tratate care, în opinia actualului premier danez, ar trebui modificate în lumina crizei fără precedent în domeniul migraţiei pe care o traversează Europa.

Autorităţile daneze au primit anul trecut circa 21.000 de cereri de azil din partea migranţilor veniţi din ţări arabe, africane şi asiatice. AGERPRES/(AS - editor: Tudor Martalogu)