Experții au primit cu scepticism anunțul Coreii de Nord privind un prim test cu bombă H

 •  Externe
346 afişări

Specialiștii în probleme nucleare au primit cu mare scepticism miercuri anunțul Coreii de Nord privind un prim test cu bombă H, activitatea seismică detectată având legătură, în opinia lor, cu explozia unui dispozitiv cu o putere mult mai mică, relatează France Presse.

f88300bc-b5cc-4d24-a271-5a041684d4f4

* UPDATE Coreea de Nord anunță că a efectuat primul test "reușit" de bombă cu hidrogen

Experții și-au exprimat dubiile încă de luna trecută, când liderul nord-coreean Kim Jong-Un a lăsat de înțeles că țara sa a pus la punct bomba cu hidrogen.

Înainte de anunțul Phenianului, primele suspiciuni privind un nou test al Phenianului, cu două zile înainte de aniversarea lui Kim Jong-Un, au apărut în urma înregistrării de către seismologi a unui cutremur cu magnitudinea de 5,1 grade la circa 50 de km nord-vest de Kilju, aproape de centrul de teste nucleare Punggye-ri.

"Datele seismologice sugerează că explozia a fost considerabil mai scăzută în intensitate decât ar fi de așteptat de la o bombă H", a declarat specialistul în politică nucleară Crispin Rovere, din Australia.

"La prima vedere, se pare că au desfășurat un test nuclear reușit, dar nu au reușit să ajungă la a doua etapă, cea a unei explozii de hidrogen", a adăugat el.

Pentru unii experți în afaceri nord-coreene, Kim Jong-Un este în căutarea unui "succes" de care să se poată prevala în mai, când Partidul Muncitorilor, partidul unic, va organiza primul său congres în 35 de ani.

"Nu cred că a fost o bombă H, deoarece explozia ar fi fost mult mai puternică", a spus de asemenea Choi Kang, vicepreședinte al Institutului pentru Studii Politice, cu sediul la Seul. "Cred că ei îl prezintă ca un test cu bombă H deoarece Kim Jong-Un l-a menționat recent", a adăugat el.

Bombele A eliberează o energie declanșată de fisiunea unor elemente precum uraniu sau plutoniu. Puterea lor este mai mică decât cea a bombelor cu hidrogen — sau termonucleare—, care folosesc mai întâi tehnica fisiunii, apoi pe cea a fuziunii nucleare într-o reacție în lanț.

Cel mai izolat regim din lume, Coreea de Nord este recunoscută pentru anunțurile greu de verificat privind programul său nuclear. Phenianul a susținut chiar că este capabil să atace teritoriul american, ceea ce experții consideră a fi fals, cel puțin în prezent.

Totuși, în septembrie, Institutul de Științe și Securitate Internațională (ISSI) a atras atenția asupra a ceea ce pare o nouă 'celulă caldă' — incintă destinată tratamentului de materii radioactive — în construcție la Yongbyon, principal complex nuclear nord-coreean. Aceasta ar putea servi la separarea izotopilor și a producției de tritiu, a precizat ISSI. Tritiul este unul din izotopii de hidrogen și una dintre componentele cheie ale fabricării de bombe termonucleare.

Bruce Bennett, analist al Rand Corporation, are de asemenea îndoieli privind afirmațiile Phenianului. "Dacă ar fi fost vorba de o adevărată bombă H, magnitudinea cutremurului ar fi fost mult mai mare, de cel puțin 7 grade", a declarat el pentru AFP.

În opinia lui Bruce Bennett, explozia de miercuri corespunde unui dispozitiv de 10-15 kilotone, de nivelul celei lansate asupra orașului Hiroshima în 1945. Dacă ar fi fost vorba de o bombă H, este posibil — în opinia sa — ca fuziunea să fi eșuat sau ca fisiunea să nu se fi produs corect.

Totuși, puterea exploziei sporește riscul de a fi provocat un seism, precum și riscul unei contaminări radioactive, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze China vecină.

Kim Jong-Un a realizat un test "despre care experții din întreaga lume spun că a eșuat. Se va simți el de acum obligat să facă încă unul până la congresul din mai pentru a demonstra lumii capacitățile Coreii de Nord?", se întreabă Bruce Bennett.

La scurt timp după anunțul exploziei, serviciile de informații sud-coreene (NIS) au precizat de asemenea în cadrul unei audieri în parlament că aceasta nu poate fi una provenită de la o bombă cu hidrogen.

Primele două teste nucleare nord-coreene, în 2006 și 2009, au fost realizate cu dispozitive cu plutoniu. Cel de-al treilea, în 2013, a părut să includă uraniu, lucru care nu a fost totuși confirmat.

AGERPRES/(AS — autor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Externe

Cele mai citite din Externe

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres