Strasbourg, 10 nov /Agerpres/ - Existenţa unui fiu nelegitim al lui Albert de Monaco depăşeşte cadrul strict al vieţii private a prinţului, a stabilit marţi Curtea Europeană a drepturilor Omului (CEDO), dând astfel dreptate revistei franceze Paris Match, care a dezvăluit acest lucru.
Condamnarea revistei în Franţa pentru publicarea ştirii constituie o încălcare a libertăţii de expresie, apreciază CEDO într-o decizie definitivă, preluată de AFP.
"Ţinând seama de caracterul ereditar al funcţiilor sale de şef al statului monegasc", dezvăluirea existenţei unui fiu ascuns al prinţului Albert era de interes public, arată Curtea. Cei 17 judecători au confirmat astfel în unanimitate o primă condamnare a Franţei în iunie 2014 în acest dosar, la care guvernul francez a făcut apel.
Paris Match a fost condamnată în 2005 să plătească despăgubiri morale de 50.000 de euro prinţului Albert, care tocmai îi succedase tatălui său, Rainier, pe tronul principatului Monaco şi nu avea atunci moştenitori. Articolul incriminat era un lung interviu cu stewardesa Nicole Coste, care dezvăluia că fiul ei, Alexandre, născut în august 2003, este copilul lui Albert de Monaco. Prinţul recunoştea după o lună, într-un comunicat, că este tatăl băiatului, neîndoindu-se de adevărul afirmaţiilor mamei lui Alexandre.
La audierea din luna aprilie, reprezentantul guvernului francez, Geraud de Bergues, a acuzat revista Paris Match că a dezvăluit "multe detalii intime" despre legătura suveranului monegasc şi mama copilului său. În plus, "existenţa unui fiu natural al prinţului nu ţine de o dezbatere de interes general, în contextul în care Constituţia monegască interzice unui copil nelegitim să ocupe tronul", a adăugat el.
Însă, în cadrul unei monarhii, o astfel de informaţie capătă obligatoriu un caracter "politic", a replicat avocata revistei Paris Match, Marie-Christine de Percin.
Magistraţii europeni i-au dat dreptate acesteia, apreciind că informaţia "nu este lipsită de incidenţă politică, putând suscita interesul publicului în privinţa regulilor de succesiune în vigoare în principat". În plus, "atitudinea prinţului, care a păstrat secretul paternităţii sale, pe care nu a recunoscut-o public, poate, într-o monarhie ereditară, să atragă atenţia publicului", a mai afirmat Curtea.
Pe de altă parte, faptul că Nicole Coste nu a reuşit să obţină un act notarial de recunoaştere a fiului său poate fi edificator "pentru personalitatea prinţului şi pentru felul în care îşi abordează şi îşi asumă responsabilităţile", au subliniat magistraţii europeni.
Prin urmare, justiţia franceză nu a pus suficient în balanţă "dreptul la respectarea vieţii private şi dreptul la liberă exprimare", au conchis ei.
De la acest episod, relaţiile dintre palatul princiar şi revistă par a se fi îmbunătăţit: în decembrie 2014, Albert şi soţia sa, Charlene, au pozat zâmbitori pe coperta Paris Match, prezentându-şi gemenii nou-născuţi, Gabriella şi Jacques.
Actuala decizie confirmă o jurisprudenţă adoptată de câţiva ani de CEDO în privinţa vieţii private a personalităţilor publice, remarcă Nicolas Hervieu, jurist specializat în aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Definirea frontierelor vieţii private a acestora "este adesea adusă în discuţie de presa mondenă pentru justificarea, de exemplu, a dezvăluirilor asupra homosexualităţii unor oameni politici", apreciază juristul. În luna iunie, Curtea de Apel din Paris a confirmat condamnarea revistei Closer la plata unor despăgubiri de 20.000 de euro vice-preşedintelui Frontului Naţional, Florian Philippot, pentru publicarea în 12 decembrie 2014 a unor fotografii în care acesta apărea alături de un bărbat prezentat drept partenerul său, aminteşte AFP.AGERPRES/(AS - autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)
Condamnarea revistei în Franţa pentru publicarea ştirii constituie o încălcare a libertăţii de expresie, apreciază CEDO într-o decizie definitivă, preluată de AFP.
"Ţinând seama de caracterul ereditar al funcţiilor sale de şef al statului monegasc", dezvăluirea existenţei unui fiu ascuns al prinţului Albert era de interes public, arată Curtea. Cei 17 judecători au confirmat astfel în unanimitate o primă condamnare a Franţei în iunie 2014 în acest dosar, la care guvernul francez a făcut apel.
Paris Match a fost condamnată în 2005 să plătească despăgubiri morale de 50.000 de euro prinţului Albert, care tocmai îi succedase tatălui său, Rainier, pe tronul principatului Monaco şi nu avea atunci moştenitori. Articolul incriminat era un lung interviu cu stewardesa Nicole Coste, care dezvăluia că fiul ei, Alexandre, născut în august 2003, este copilul lui Albert de Monaco. Prinţul recunoştea după o lună, într-un comunicat, că este tatăl băiatului, neîndoindu-se de adevărul afirmaţiilor mamei lui Alexandre.
La audierea din luna aprilie, reprezentantul guvernului francez, Geraud de Bergues, a acuzat revista Paris Match că a dezvăluit "multe detalii intime" despre legătura suveranului monegasc şi mama copilului său. În plus, "existenţa unui fiu natural al prinţului nu ţine de o dezbatere de interes general, în contextul în care Constituţia monegască interzice unui copil nelegitim să ocupe tronul", a adăugat el.
Însă, în cadrul unei monarhii, o astfel de informaţie capătă obligatoriu un caracter "politic", a replicat avocata revistei Paris Match, Marie-Christine de Percin.
Magistraţii europeni i-au dat dreptate acesteia, apreciind că informaţia "nu este lipsită de incidenţă politică, putând suscita interesul publicului în privinţa regulilor de succesiune în vigoare în principat". În plus, "atitudinea prinţului, care a păstrat secretul paternităţii sale, pe care nu a recunoscut-o public, poate, într-o monarhie ereditară, să atragă atenţia publicului", a mai afirmat Curtea.
Pe de altă parte, faptul că Nicole Coste nu a reuşit să obţină un act notarial de recunoaştere a fiului său poate fi edificator "pentru personalitatea prinţului şi pentru felul în care îşi abordează şi îşi asumă responsabilităţile", au subliniat magistraţii europeni.
Prin urmare, justiţia franceză nu a pus suficient în balanţă "dreptul la respectarea vieţii private şi dreptul la liberă exprimare", au conchis ei.
De la acest episod, relaţiile dintre palatul princiar şi revistă par a se fi îmbunătăţit: în decembrie 2014, Albert şi soţia sa, Charlene, au pozat zâmbitori pe coperta Paris Match, prezentându-şi gemenii nou-născuţi, Gabriella şi Jacques.
Actuala decizie confirmă o jurisprudenţă adoptată de câţiva ani de CEDO în privinţa vieţii private a personalităţilor publice, remarcă Nicolas Hervieu, jurist specializat în aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Definirea frontierelor vieţii private a acestora "este adesea adusă în discuţie de presa mondenă pentru justificarea, de exemplu, a dezvăluirilor asupra homosexualităţii unor oameni politici", apreciază juristul. În luna iunie, Curtea de Apel din Paris a confirmat condamnarea revistei Closer la plata unor despăgubiri de 20.000 de euro vice-preşedintelui Frontului Naţional, Florian Philippot, pentru publicarea în 12 decembrie 2014 a unor fotografii în care acesta apărea alături de un bărbat prezentat drept partenerul său, aminteşte AFP.AGERPRES/(AS - autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.