Budapesta, 23 sep /Agerpres/ - Construit în doar câteva săptămâni cu ajutorul militarilor, a deţinuţilor şi şomerilor, noul gard de-a lungul frontierelor Balcanilor este dovada clară a eficienţei nemiloase cu care premierul Viktor Orban a mobilizat Ungaria împotriva migranţilor, relatează miercuri Reuters.

În timp ce Europa a tergiversat găsirea unui răspuns colectiv, Ungaria a luat problema în propriile mâini, blocând traseul migranţilor prin construirea unui gard lung de 175 de kilometri, acoperit cu sârmă ghimpată şi păzit de forţele de ordine, la frontiera sa cu Serbia.

Costul gardului se ridică la 22 de miliarde de forinţi (circa 80 de milioane de dolari), un exemplu rar de eficienţă într-o ţară care a construit ultima sa linie de metrou cu zece ani întârziere faţă de termenul stabilit de finalizare, triplând astfel costurile.

Guvernul a anunţat că a însărcinat armata să ridice gardul, pentru că dorea să poată acţiona mai repede. Mobilizând rapid resursele statului, autorităţile au reuşit totodată să transforme gardul într-un proiect naţional, extrem de popular în ţară, deşi denunţat de partenerii europeni ai Ungariei.

'Prin filtrarea corespunzătoare a mesajului transmis publicului prin intermediul televiziunii de stat, telespectatorii văd de acasă o gloată care aruncă cu pietre şi atacă poliţia', a declarat Richard Szentpeteri Nagy, un analist de la Centre for Fair Political Analysis.

Logistica este de asemenea o demonstraţie a viziunii lui Orban despre un stat puternic care îşi arată forţa, notează Reuters. Armata a făcut iniţial apel la antreprenori privaţi, însă după ce Orban l-a demis pe ministrul apărării pentru ritmul lent al lucrărilor, cea mai mare parte a realizării proiectului le-a revenit militarilor.

Deţinuţii dintr-o închisoare de la periferia oraşului Dunaujvaros reprezintă circa o treime din forţa de muncă, 500 de oameni, de la compania DAK Acelszerkezeti Kft., care produce stâlpii de oţel ai gardului. Directorul Gabor Tarany a afirmat că societatea pe care o conduce nu are legătură cu politica şi că un ordin este un ordin. 'Oţelul nu simte emoţie; construim lucruri; nu întrebăm şi nici nu ne pasă la ce folosesc', a mai spus el.

Statul a mobilizat de asemenea printr-un program de lucrări publice persoane fără locuri de muncă care primesc ajutoare de şomaj. 'Ei au obligaţia să muncească altfel îşi pot pierde ajutoarele de şomaj', a declarat Marta Varga, o purtătoare de cuvânt a administraţiei din Csongrad. Ei au fost plătiţi cu un salariu lunar de circa 220 de dolari, cam jumătate din salariul minim în Ungaria, pentru munca depusă la construcţia gardului. Oficialul a afirmat că nimeni nu a refuzat.

Proiectul a devenit o realizare definitorie pentru Orban, un fost activist în timpul studenţiei care a apărut imediat după prăbuşirea comunismului la cârma principalul partid politic de centru-dreapta din Ungaria, Fidesz. Realizând imediat că migraţia va fi o problemă majoră, el a incitat opinia publică în acest an cu o serie de campanii, amplificate de mass-media aliată, inclusiv de un nou canal de ştiri public.

Tactica a dat roade. Un sondaj de opinie publicat luni a arătat că partidul Fidesz al lui Orban se află cu 10 procente în faţa principalei formaţiuni de opoziţie. Un alt sondaj arată că 82% din populaţie susţine reguli mai stricte în materie de imigraţie.

Adversarii lui Orban din străinătate afirmă că Ungaria ar trebui să dea dovadă de mai multă compasiune, având în vedere nu în ultimul rând propria sa istorie, revolta din 1956 împotriva Uniunii Sovietice, atunci când armele şi tancurile ruseşti au determinat circa 200.000 de unguri să fugă din ţară.

Dar cu toate că populaţia susţine construcţia gardului, economiştii afirmă că poziţia lui Orban privind migraţia ar putea deteriora reputaţia Ungariei în Europa, importantă pentru viitorul său economic în cadrul UE. 'Au trecut doar 25 de ani de când guvernul ungar a încetat să îşi mai îngrădească propriul popor, şi o parte importantă din prosperitatea ungară a fost atunci generată de solidaritatea Europei de Vest faţă de unguri. Încep să mă întreb dacă Ungaria chiar mai face parte din Europa', a comentat economistul UniCredit, Erik F. Nielsen. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu)