Bruxelles, 15 sep /Agerpres/ - Statele UE, divizate, au eşuat luni seara să se înţeleagă asupra repartizării refugiaţilor, după restabilirea de către mai multe ţări a controalelor la frontiere şi închiderea de către Ungaria a principalului său punct de trecere spre Serbia, relatează AFP.

La Roszke, devenit punctul de tranzit al cvasitotalităţii migranţilor care intră în Ungaria, 15 poliţişti unguri le-au împiedicat luni trecerea în timp ce alţi agenţi instalau un gard de sârmă ghimpată, în ajunul aplicării noilor dispoziţii împotriva imigranţilor ale Budapestei.

'Am auzit că ungurii vor să-şi închidă frontiera, dar ni s-a spus că asta se va petrece marţi', s-a mirat Hassan, un sirian de vreo 30 de ani, în mijlocul altor migranţi înlăcrimaţi.

La doi kilometri spre vest, un post de frontieră oficial lăsa să treacă câte puţin migranţi autorizaţi oficial să intre în Ungaria. Sute dintre ei rămăseseră blocaţi în partea sârbă la lăsarea nopţii.

În cursul serii, cele 28 de state membre ale UE, reunite de urgenţă la Bruxelles, nu au reuşit să ajungă la un acord asupra repartizării obligatorii a 120.000 de refugiaţi, solicitată săptămâna trecută de Comisia Europeană pentru a face faţă uneia dintre cele mai grave crize migratorii în Europa după 1945.

Desigur, 'o mare majoritate a statelor s-au angajat în principiu asupra unei relocalizări' a celor 120.000 de refugiaţi, 'dar nu toată lumea este pentru moment de aceeaşi parte', a recunoscut ministrul luxemburghez al afacerilor externe Jean Asselborn. Potrivit ministrului francez de interne, Bernard Cazeneuve, 'un anumit număr de ţări nu vor să adere la acest proces de solidaritate', între care ţările grupului de la Vishegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia).

Statele membre au confirmat în schimb că îşi vor repartiza primirea a circa 40.000 de refugiaţi, aşa cum se prevăzuse încă la sfârşitul lunii iulie.

Italia şi Grecia au acceptat să instituie la frontierele lor centre de primire în care să fie înregistraţi migranţii la sosirea lor în Europa şi să constate dacă aceştia au drept de azil sau sunt migranţi ilegali.

ONG Amnesty International şi-a exprimat dezolarea că 'reprezentanţii UE au eşuat o dată în plus să răspundă crizei', estimând că trebuie 'regândite complet condiţiile de azil în UE şi nu ridicate noi bariere şi cu atât mai puţin să se ajungă la ciondăneli pe cote'.

Această reuniune decepţionantă la Bruxelles a avut ca fundal restabilirea controalelor la frontierele germane şi austriece, o suspendare de fapt a liberei circulaţii garantate prin acordurile de la Schengen în Europa.

Devenit în câteva săptămâni Ţara Făgăduinţei pentru refugiaţi din ce în ce mai numeroşi, Berlinul şi-a justificat decizia prin 'inactivitatea' UE, asigurând totodată că restabilirea controalelor nu înseamnă că Germania îşi închide frontierele solicitanţilor de azil şi refugiaţilor. Răsucirea cancelarului Angela Merkel, confruntată cu probleme logistice şi cu nemulţumirea taberei sale politice, a survenit după doar câteva zile de când ea pledase pentru o primire a refugiaţilor fără a le limita numărul.

La frontiera germano-austriacă, pe podul care leagă Freilassing de Salzburg, reluarea controalelor a provocat ambuteiaje monstruoase din cauza controlării paşapoartelor şi vehiculelor, refugiaţii fiind orientaţi spre centrele de primire.

Munchen (în sudul Germaniei) este aproape de saturaţie, cu 63.000 de refugiaţi sosiţi în două săptămâni. Încă aproximativ o mie de refugiaţi veniţi prin Austria au intrat în Germania luni, potrivit poliţiei din Freilassing.

Decizia Berlinului a făcut imediat emuli printre ţările est-europene - Slovacia şi Republica Cehă - care resping de săptămâni ideea cotelor de repartiţie.

Polonia s-a declarat de asemenea pregătită, în caz de ameninţare la adresa securităţii sale, să restabilească controale la frontiere.

Viena a decis şi ea să desfăşoare militari la frontiera austriaco-ungară, unde fluxul de migranţi a luat proporţii fără precedent.

La frontiera între Grecia şi Macedonia, poliţia a semnalat totuşi o acalmie relativă: 5.000 de migranţi luni, faţă de 10.000 în zilele precedente.

Luni, Înaltul comisariat al ONU pentru refugiaţi a avertizat împotriva unui 'vid juridic' cu care se confruntă refugiaţii în Europa şi a subliniat 'urgenţa unui răspuns global european'.

Marea Britanie - care, ca şi Danemarca şi Irlanda, dispune de o opţiune de retragere a politicii de azil din UE - a anunţat luni numirea unui subsecretar de stat pentru refugiaţi. Londra a promis să primească 20.000 de sirieni în cinci ani.

Criza migratorie, rezultat al războaielor şi al sărăciei din Orientul Mijlociu şi în Africa, nu dă niciun semn de calmare.

UE a anunţat luni că va recurge, începând din octombrie, la forţa militară împotriva traficanţilor de migranţi în cadrul operaţiunii sale navale în Marea Mediterană. Fostul premier grec Alexis Tsipras a deplâns aceste 'operaţiuni de natură militară' care 'vor lovi refugiaţi nevinovaţi şi nu traficanţi' pentru că 'navele sosesc fără traficanţi' în Europa.AGERPRES/(AS - editor: Lilia Traci)