Strasbourg, 10 iun /Agerpres/ - Parlamentul European (PE) a cerut miercuri statelor Uniunii Europene să 'reevalueze în mod critic' relaţiile lor cu Rusia în urma 'agresiunii împotriva Ucrainei' şi a ingerinţelor Moscovei în politicile europene, transmite AFP.

În rezoluţia adoptată cu 494 de voturi pentru, 135 împotrivă şi 69 de abţineri, eurodeputaţii critică 'încălcarea deliberată de către această ţară (Rusia) a principiilor democratice, a valorilor fundamentale şi a dreptului internaţional prin acţiunile ei violente şi destabilizarea vecinilor'.

'Odată cu agresiunea împotriva Ucrainei şi anexarea Crimeii, liderii ruşi au adus relaţiile noastre la o răscruce de drumuri. Acum revine Kremlinului să decidă în ce direcţie vor merge' aceste relaţii, către o revenire la cooperare ori către şi mai multă izolare, a declarat eurodeputatul lituanian Gabrielius Landsbergis, autorul raportului pe baza căruia a fost întocmită rezoluţia.

'O schimbare în Rusia poate veni - şi va veni - din interior. Până atunci, trebuie să transmitem liderilor ruşi un mesaj puternic că suntem uniţi cu victimele agresiunii lor şi cu cei care susţin valorile pe care Uniunea Europeană este fondată', a mai spus Landsbergis.

În textul votat eurodeputaţii solicită guvernelor din ţările UE să evite încheierea de acorduri bilaterale cu Rusia ce ar putea dăuna unităţii europene în faţa Moscovei.

Luarea de poziţie a legislativului european se referă şi la actualele discuţii dintre Rusia şi Grecia pentru construcţia unei conexiuni greceşti la gazoductul Turkish Stream. În acest context, referindu-se la situaţia de dependenţă a Europei faţă de gazele ruseşti, în rezoluţie se cere crearea rapidă a unei Uniuni Europene a Energiei, care să fie robustă şi bazată pe reguli.

Pe de altă parte, eurodeputaţii au cerut acţiuni şi măsuri de sprijin financiar pentru 'contracararea propagandei şi a dezinformării' practicate de Rusia în interiorul şi în afara UE.

Atrăgând de asemenea atenţia asupra 'ingerinţei Rusiei în democraţiile Uniunii Europene', mai ales prin 'sprijinirea şi finanţarea partidelor radicale şi extremiste', rezoluţia solicită Comisiei Europene şi statelor blocului comunitar să instituie un mecanism de monitorizare a ajutorului financiar, politic sau tehnic oferit de Rusia partidelor politice şi altor organizaţii în UE.

Un exemplu al unei astfel de formaţiuni este Frontul Naţional francez, preşedinta acestuia, Marine Le Pen, efectuând recent o vizită la Moscova şi remarcându-se prin elogiile aduse preşedintelui Vladimir Putin.

Rezoluţia condamnă şi lista neagră prin care Rusia a declarat 89 de responsabili europeni indezirabili pe teritoriul ei, eurodeputaţii considerând această listă 'arbitrară' drept un act 'contraproductiv şi în detrimentul canalelor de comunicare şi aşa destul de slabe'.

Drept urmare, UE trebuie să creeze acum un plan de urgenţă bazat pe puterea necoercitivă ('soft power') pentru a contracara politicile agresive şi care conduc la dezbinare duse de Rusia, se mai arată în text.

Joi va fi supusă votului PE o rezoluţie separată privind situaţia militară strategică în bazinul Mării Negre ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan)