Sofia, 24 apr /Agerpres/- Mai puţin riscantă decât traversarea Mediteranei, calea terestră de acces către Uniunea Europeană este privilegiată de un număr tot mai mare de imigranţi clandestini, iar Bulgaria este considerată de aceştia principala lor poartă de intrare în Uniunea Europeană, se arată într-un comentariu publicat vineri de AFP.
În faţa afluxului de refugiaţi care fug din zonele de conflict din Orientul Mijlociu, guvernul bulgar a ridicat la sfârşitul anului 2013 la graniţa cu Turcia un gard cu sârmă ghimpată lung de 30 de kilometri şi a sporit numărul patrulelor în zonă. Peste 40.000 de imigranţi clandestini, majoritatea sirieni, au fost împiedicaţi astfel să pătrundă în Bulgaria anul trecut, faţă de numai 16.700 în anul anterior. Totuşi, în primul trimestru al anului în curs, 3.200 de refugiaţi au reuşit să ajungă pe teritoriul bulgar.
La ora actuală, executivul de la Sofia se teme că eforturile europene de a pune capăt dramei refugiaţilor care traversează Marea Mediterană riscă să sporească presiunea exercitată de aceşti imigranţi clandestini la graniţele Bulgariei.
'Imediat ce frontierele maritime europene vor fi consolidate, presiunea imigranţilor se va muta pe frontierele terestre', declara premierul Boiko Borisov în marja summitului european de joi convocat ca urmare a crizei generate de valul de refugiaţi ce sosesc în porturile italiene cu ajutorul unor ambarcaţiuni a căror stare precară conduce la naufragii soldate cu numeroase victime.
Dar şi trecerea frontierelor terestre presupune numeroase pericole. Astfel, pe lângă certitudinea că vor fi trimişi înapoi dacă sunt prinşi de grăniceri, refugiaţii riscă să se confrunte cu agresiuni fizice sau să nu facă faţă condiţiilor meteo aspre, cum s-a întâmplat cu doi sirieni care au murit de frig în Turcia după ce au eşuat în încercarea de a trece graniţa bulgară, existând şi numeroase alte pericole, aşa cum arată cazul celor 14 imigranţi striviţi de un tren în Macedonia.
Pentru refugiaţii ce găsesc o modalitate să se strecoare în Bulgaria, această ţară este doar o etapă a călătoriei, obiectivul lor fiind să ajungă în vestul Europei, încercând să treacă din nou fraudulos graniţa cu România sau Serbia. Unul dintre imigranţii clandestini intervievaţi de AFP afirmă că 'în Serbia este suficient să mituieşti poliţiştii' cu circa 300 de euro pentru a trece mai departe în Ungaria. Dar chiar şi ajunşi într-o ţară din spaţiul Schengen, refugiaţii riscă să fie retrimişi în Bulgaria dacă sunt descoperiţi, declară şeful unei tabere de refugiaţi amenajată într-o fostă cazarmă a armatei bulgare aproape de frontiera cu Turcia.
Drept urmare, guvernul de la Sofia intenţionează ca până la sfârşitul anului în curs să prelungească cu 82 de kilometri gardul cu sârmă ghimpată de la graniţa cu Turcia, acoperind aproape întregul sector de frontieră bulgaro-turcă. 'Circa două milioane de imigranţi aşteaptă la graniţa turcă. Imaginaţi-vă că numai un milion ar reuşi să intre în Bulgaria...', subliniază îngrijorat premierul Borisov.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Flori Tiulea)
În faţa afluxului de refugiaţi care fug din zonele de conflict din Orientul Mijlociu, guvernul bulgar a ridicat la sfârşitul anului 2013 la graniţa cu Turcia un gard cu sârmă ghimpată lung de 30 de kilometri şi a sporit numărul patrulelor în zonă. Peste 40.000 de imigranţi clandestini, majoritatea sirieni, au fost împiedicaţi astfel să pătrundă în Bulgaria anul trecut, faţă de numai 16.700 în anul anterior. Totuşi, în primul trimestru al anului în curs, 3.200 de refugiaţi au reuşit să ajungă pe teritoriul bulgar.
La ora actuală, executivul de la Sofia se teme că eforturile europene de a pune capăt dramei refugiaţilor care traversează Marea Mediterană riscă să sporească presiunea exercitată de aceşti imigranţi clandestini la graniţele Bulgariei.
'Imediat ce frontierele maritime europene vor fi consolidate, presiunea imigranţilor se va muta pe frontierele terestre', declara premierul Boiko Borisov în marja summitului european de joi convocat ca urmare a crizei generate de valul de refugiaţi ce sosesc în porturile italiene cu ajutorul unor ambarcaţiuni a căror stare precară conduce la naufragii soldate cu numeroase victime.
Dar şi trecerea frontierelor terestre presupune numeroase pericole. Astfel, pe lângă certitudinea că vor fi trimişi înapoi dacă sunt prinşi de grăniceri, refugiaţii riscă să se confrunte cu agresiuni fizice sau să nu facă faţă condiţiilor meteo aspre, cum s-a întâmplat cu doi sirieni care au murit de frig în Turcia după ce au eşuat în încercarea de a trece graniţa bulgară, existând şi numeroase alte pericole, aşa cum arată cazul celor 14 imigranţi striviţi de un tren în Macedonia.
Pentru refugiaţii ce găsesc o modalitate să se strecoare în Bulgaria, această ţară este doar o etapă a călătoriei, obiectivul lor fiind să ajungă în vestul Europei, încercând să treacă din nou fraudulos graniţa cu România sau Serbia. Unul dintre imigranţii clandestini intervievaţi de AFP afirmă că 'în Serbia este suficient să mituieşti poliţiştii' cu circa 300 de euro pentru a trece mai departe în Ungaria. Dar chiar şi ajunşi într-o ţară din spaţiul Schengen, refugiaţii riscă să fie retrimişi în Bulgaria dacă sunt descoperiţi, declară şeful unei tabere de refugiaţi amenajată într-o fostă cazarmă a armatei bulgare aproape de frontiera cu Turcia.
Drept urmare, guvernul de la Sofia intenţionează ca până la sfârşitul anului în curs să prelungească cu 82 de kilometri gardul cu sârmă ghimpată de la graniţa cu Turcia, acoperind aproape întregul sector de frontieră bulgaro-turcă. 'Circa două milioane de imigranţi aşteaptă la graniţa turcă. Imaginaţi-vă că numai un milion ar reuşi să intre în Bulgaria...', subliniază îngrijorat premierul Borisov.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Flori Tiulea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.