Bruxelles, 8 mar /Agerpres/ - România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări, a transmis miercuri Alianţa Nord-Atlantică, reacţionând la 'afirmaţiile provocatoare' ale purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, la adresa României.

"Oficiali ruşi continuă să facă afirmaţii provocatoare, care sunt fără fundament, inadecvate şi nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea în Europa", a transmis NATO prin vocea adjunctului purtătorului de cuvânt, Carmen Romero.

"Rusia a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acţiunile sale agresive din Ucraina. NATO este o alianţă defensivă şi continuă să acţioneze respectându-şi pe deplin angajamentele prevăzute în actul fondator", a mai precizat Carmen Romero, într-o declaraţie remisă AGERPRES.

"Ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, ne-am sporit prezenţa militară în partea de est a Alianţei noastre. Această prezenţă are un caracter rotativ şi este departe de orice definiţie rezonabilă a forţelor substanţiale de luptă. Toate măsurile noastre sunt defensive, proporţionale şi în linie cu angajamentele noastre internaţionale", a declarat Carmen Romero, care a adăugat că "România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi va apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări".

Planurile NATO de a desfăşura forţe militare în România, foarte aproape de frontiera cu Rusia, sunt 'inadecvate' şi 'conflictuale', a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, potrivit agenţiei oficiale ruse Sputnik.

"De fapt, asistăm la o transformare treptată a acestei ţări (n.r. - România) într-un alt punct de sprijin pentru SUA şi NATO în apropiere de frontiera cu Rusia. Am comentat în mod repetat astfel de paşi ai statelor membre NATO, observând maniera conflictuală şi evidenţiind inadecvarea şi caracterul redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar", a spus Lukaşevici.

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfăşurarea de forţe militare ale blocului nord-atlantic.

"Cineva ar putea trage concluzia că actualele autorităţi române, pentru a-şi spori 'profilul' în ochii strategilor străini, sunt dispuse să sacrifice stabilitatea în regiunea Mării Negre din motive tactice", a mai afirmat Lukaşevici, potrivit Sputnik.

La 2 aprilie, comentând de asemenea disponibilitatea României de a permite amplasarea de echipamente NATO pe teritoriul său, Lukaşevici afirma că creşterea numărului trupelor NATO în Europa de Est este un pas periculos fără precedent şi care încalcă acordurile Rusiei cu Alianţa, relata agenţia oficială rusă TASS.

El declara tot atunci că, dacă "guvernul României consideră că este posibil să sporească prezenţa NATO pe teritoriul său", atunci "trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru acest pas şi consecinţele pentru securitatea regiunii".

Afirmaţiile de săptămâna trecută ale purtătorului de cuvânt al MAE rus nu au rămas fără răspuns din partea oficialilor români.

Premierul Victor Ponta a transmis imediat, pe reţelele de socializare, că deciziile autorităţilor române sunt cele cele mai bune pentru România şi partenerii săi. "Un răspuns foarte foarte foarte clar - DA, suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România şi partenerii nostri!!", scria la 2 aprilie Ponta, făcând referire la declaraţia purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

La 3 aprilie, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, la rândul său, că România nu se simte intimidată de ameninţările Rusiei şi că protecţia de către NATO a flancului estic este urmare a atitudinii Federaţiei Ruse.

"Am luat notă de declaraţia pe care purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a făcut-o, ca răspuns la o întrebare adresată de corespondentul Radio România Actualităţi la Moscova şi ceea ce pot să vă spun foarte clar este faptul că măsurile pe care Alianţa Nord-Atlantică le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie din septembrie anul trecut şi care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO de externe şi apărare din decembrie şi, respectiv, din februarie anul acesta sunt măsuri care au fost luate pentru protecţia aliaţilor de pe flancul estic, în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, în Crimeea - ocuparea ilegală a Crimeii -, în urma susţinerii de către Federaţia Rusă a separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei", a afirmat ministrul român de Externe.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş)