Tripoli, 31 mar /Agerpres/ - Recentele imagini cu distrugerea comorilor antice din Irak îi face pe libieni să se teamă de un scenariu similar în Libia, ţară cu un bogat patrimoniu arheologic în care grupările jihadiste câştigă teren, transmite marţi AFP.

Necunoscută, bogăţia patrimonială a Libiei poate rivaliza cu cea din Italia, fosta sa putere colonială, sau din Grecia. Astfel, Cirene este numit 'Atena Africii', iar templul lui Apollo de acolo este comparat cu cel din Olimpia. De altfel, siturile Cirene, Leptis, Sabratha (nord), Ghadames (vest) şi Akakus (sud) figurează în Patrimoniul Mondial al UNESCO.

'Ne temem ca extremiştii să nu ne atace patrimoniul, cum au făcut în Irak', a spus şeful serviciului de Antichităţi libiene, Ahmed Hassan, intervievat de AFP la Shahat, oraş estic aflat aproape de Cirene. Din acest motiv 'colaborăm cu parteneri străini şi alţi actori', a adăugat el.

'Experţi şi arheologi se tem ca scenariul irakian să nu se repete în Libia', a afirmat şi Mohamed al-Chelmani, şef al departamentului de Arheologie din Banghazi, mare oraş din estul ţării.

Comunitatea internaţională a fost şocată în luna februarie de un videoclip difuzat de gruparea Statul Islamic, în care apăreau jihadişti distrugând piese arheologice din oraşul Mossul, fieful SI din Irak. Gruparea jihadistă, care controlează din 2014 numeroase regiuni din ţară, este acuzată şi că a vandalizat şi jefuit multe situri arheologice.

La fel ca în Irak, unde Statul Islamic a profitat de incapacitatea forţelor de ordine de a asigura securitatea, jihadiştii îşi trimit oameni în Libia, mai ales în est, folosindu-se de haosul care domneşte în ţară după răsturnarea de la putere a colonelului Gaddafi, în 2011. De atunci, miliţiile rivale îşi dispută puterea, există două guverne şi parlamente rivale şi nu se întrevede nicio perspectivă de rezolvare politică a crizei.

La sfârşitul anului trecut a dispărut din Tripoli statuia unei femei goale mângâind o gazelă, act atribuit de autorităţi unor 'terorişti'. Mai multe mausolee din capitală şi din ţară au fost distruse de islamişti radicali, uneori cu buldozerul, fiindcă, potrivit lor, venerarea sfinţilor musulmani sau a mormintelor lor contrazice unicitatea lui Allah.

În acest context, arheologii nu exclud o soluţie care să constea în adăpostirea 'în afara ţării' a comorilor ameninţate şi repatrierea lor când se va restabili securitatea, arată Chelmani. Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, oficialii libieni se gândesc să ceară sprijinul UNESCO şi ONU, adaugă el.

Tot urgentă este şi combaterea traficului de antichităţi, lipsa securităţii favorizând săpăturile ilegale în siturile arheologice. La Syrta (nord), Cirene şi alte localităţi din estul ţării au fost semnalate mai multe furturi de obiecte antice. La sfârşitul lui 2011 a dispărut 'comoara din Benghazi', colecţie de circa 8.000 de monede de aur, argint şi bronz din timpul lui Alexandru cel Mare, păstrată într-o bancă din oraş. Arheologii regretă faptul că libienii în general nu sunt conştienţi de importanţa patrimoniului lor pre-islamic.

Expertul libian în arheologie Fadhl al-Hassi evocă distrugerea a cel puţin 15 situri din 2011 de către localnici, care au construit în locul lor locuinţe, unele la Shahat. La Tobruk, localitate aflată la frontiere cu Egiptul, un palat islamic vechi de câteva secole a fost avariat, fiind folosit astăzi ca grajd. Majoritatea siturilor arheologice aflate sub cerul liber nu sunt prea bine protejate, fiind păzite doar de civili neînarmaţi de la departamentul Antichităţilor.AGERPRES/(AS - autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)