Moscova, 6 oc /Agerpres/ - Moscova a reacţionat luni la declaraţiile noului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, privitoare la desfăşurarea de trupe ale Alianţei 'oriunde' doreşte aceasta. Într-o ştire difuzată pe pagina sa online agenţia oficială de presă Ria Novosti scrie, citând o serie de experţi, că aceste declaraţii contravin Actului Fondator privind relaţiile, cooperarea şi securitatea reciproce între Rusia şi NATO din 1997.

Stoltenberg, care se află într-o vizită în Polonia, prima după preluarea oficială a mandatului, a declarat unui post de televiziune polonez TV Info, citat de Ria Novosti, că Alianţa poate desfăşura trupele oriunde vrea, pe fondul eforturilor de întărire a flancului estic al Alianţei, în contextul evenimentelor din Ucraina.

În opinia directorului Institutului pentru evaluări strategice din Moscova, Serghei Oznobişcev, se pare că 'noul secretar general încă nu s-a lămurit cu specificul noii sale funcţii şi nu s-a familiarizat destul cu documentele care stau la baza relaţiilor dintre Rusia şi NATO'.

'Deoarece în aceste documente se spune clar şi predecesorul său în funcţie (Anders Fogh) Rasmussen a vorbit despre acest lucru, că există Actul fondator al (Consiliului) NATO-Rusia din 1997, iar Alianţa Nord-Atlantică nu are nicio intenţie de a încălca prevederile acestui document', a amintit el.

Ceea ce spune acum Stoltenberg, potrivit expertului rus, ar constitui o încălcare a prevederilor documentului respectiv, deoarece Actul fondator menţionează, în special, că Alianţa nu va amplasa trupe permanente pe teritoriul noilor state membre.

În acelaşi timp, Oznobişcev se aşteaptă ca declaraţiile lui Stoltenberg să fie rectificate de către consilierii săi, adăugând că în cazul în care acestea reprezintă o reflectare a noii linii NATO 'atunci ar fi vorba de o schimbare foarte serioasă de strategie'.

În opinia sa, aceasta va da un motiv politicienilor şi militarilor ruşi să declanşeze o nouă campanie de denunţare a agresivităţii NATO, pe care o vor acuza de cele mai agresive intenţii.

La rândul său, Dmitri Danilor, şeful Departamentului pentru securitate europeană din cadrul Institutului Europei de pe lângă Academia de Ştiinţe a Rusiei, a declarat că 'din punct de vedere juridic este destul de greu de spus dacă acţiunile curente ale NATO corespund angajamentelor luate de blocul nord-atlantic în cadrul documentelor de bază: Actul fondator NATO-Rusia din 1997 şi Declaraţia de la Roma din 2002'.

'Unul din punctele prevăzute acolo spune că NATO trebuie să se abţină de la dezvoltarea unei infrastructuri militare în Est şi că părţile se angajează /în cazul dat Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică/ să nu desfăşoare forţe militare semnificative la frontiere, adică practic în zona de contact', a evocat acesta.

Pe fondul situaţiei din Ucraina, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a adoptat o serie de măsuri, justificate de NATO prin necesitatea de a asigura securitatea ţărilor membre, scrie Ria Novosti.

Au fost întărite misiunile de patrulare aeriană a statelor baltice (care fac parte din Alianţă din 2004); avioane cu echipament radar survolează regulat Polonia (intrată în NATO în 1999) şi România (care a aderat în 2004); au fost trimise suplimentar nave în Marea Baltică şi Marea Mediterană.

În plus, Alianţa are în vedere o pre-poziţionare a unor echipamente militare şi materiale în state din flancul estic, astfel încât acestea să poată fi disponibile imediat în eventualitatea unei situaţii de criză. Această 'prezenţă continuă' va fi menţinută pe bază de rotaţie.AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Florin Ştefan)