Bucureşti, 7 mai /Agerpres/ - Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului României, Petru Filip, preşedintele Comisiei de politică externă din cadrul Marii Adunări Naţionale a Turciei, Volkan Bozkir, şi vicepreşedintele Comisiei de politică externă din Senatul Poloniei, Bogdan Klich, au semnat, miercuri, în urma întâlnirii trilaterale organizate la Bucureşti, o declaraţie comună prin care condamnă atitudinea Federaţiei Ruse cu privire la Crimeea şi Ucraina.
Petru Filip a declarat, în acest context, că cele trei ţări reprezintă "un veritabil avanpost al NATO" în regiune, dar şi "o zonă tampon" între NATO şi Federaţia Rusă, atât România, cât şi Turcia şi Polonia dorindu-şi asigurarea stabilităţii regionale prin soluţii paşnice şi diplomatice.
"Cele trei ţări îşi doresc stabilitate şi implicare directă în ceea ce înseamnă readucerea păcii şi stabilităţii în această zonă devenită sensibilă, sensibilitate pe care Europa nu a mai cunoscut-o de la cel de-al doilea Război Mondial. (...) Important este atât faptul că România, Turcia şi Polonia au căzut de acord asupra condamnării în mod ferm şi fără echivoc a intervenţiei ruseşti în Crimeea, respectiv situaţia de criză politică şi militară din Ucraina, cât şi dorinţa de a găsi cât mai repede soluţii paşnice pentru ca Ucrainei să i se recunoască şi să i se respecte suveranitatea, integritatea teritorială şi dreptul Ucrainei de a-şi soluţiona liber problemele pe care le are în interiorul ţării", a spus Filip.
El a adăugat că România, Turcia şi Polonia susţin fără echivoc toate măsurile pe care NATO le va dispune pentru asigurarea securităţii în regiune şi promovează, totodată, "politica porţilor deschise ale NATO" pentru a uşura, în contextul Summitului care se va desfăşura în septembrie, procesul de integrare a ţărilor candidate la NATO.
La rândul său, senatorul polonez Bogdan Klich a explicat că prin declaraţia comună semnată la Bucureşti Polonia îşi exprimă atât dezaprobarea faţă de atitudinea Federaţiei Ruse în regiune, cât şi dorinţa de a sprijini Ucraina în demersul său de democratizare.
Klich a adăugat că Polonia nu exclude dialogul bilateral cu Federaţia Rusă, însă, atâta vreme cât aceasta încalcă drepturile Ucrainei, comunitatea internaţională "trebuie să adopte o poziţie fermă".
"Doresc să subliniez angajamentul nostru pentru stabilitate şi securitate în Europa estică. Astfel, condamnăm cu tărie acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse în Ucraina, şi totodată ne asumăm obligaţia de a sprijini Ucraina în demersurile sale democratice. (...) Premisele să continuăm dialogul cu Rusia există, însă există totodată o mare diferenţă între noi (Polonia - n.r.) şi Federaţia Rusă condusă de Vladimir Putin în ceea ce priveşte modelul de securitate. Federaţia Rusă a compromis acest model prin anexarea Crimeei şi prin intervenţia militară în Ucraina. Noi nu excludem dialogul cu Federaţia Rusă, dar pentru moment, câtă vreme aceasta încalcă regulile internaţionale şi rolul organizaţiilor internaţionale şi încalcă libertăţile şi drepturile cetăţenilor Ucrainei, trebuie să fim mai duri în poziţia noastră. De aceea, Polonia a fost în favoarea sancţiunilor SUA şi UE la adresa Federaţiei Ruse", a spus Klich.
Preşedintele Comisiei de politică externă din cadrul Marii Adunări Naţionale a Turciei, Volkan Bozkir, a ţinut să sublinieze că deşi situaţia din regiune este îngrijorătoare pentru Turcia, aceasta este totuşi deschisă dialogului cu Federaţia Rusă în vederea găsirii unei soluţii paşnice pentru criza din Ucraina, Federaţia Rusă fiind "unul dintre vecinii importanţi ai Turciei".
"Turcia acordă o importanţă deosebită relaţiilor cu vecinii săi şi principiul nostru este să avem relaţii bune cu vecinii noştri chiar şi în perioadele dificile să încercăm să păstrăm aceste relaţii. Din acest punct de vedere, şi Ucraina şi Federaţia Rusă ne sunt vecini, iar Turcia foloseşte aceste bune relaţii ca pe un canal de comunicare. Noi nu credem că sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse au dat roade", a spus Volkan Bozkir.
În ceea ce priveşte articolul 5 al Alianţei Nord-Atlantice, Bogdan Klich şi Volkan Bozkir şi-au exprimat încrederea în eficienţa şi viteza de reacţie a NATO într-o eventuală situaţie de agresiune la adresa unui stat membru, NATO fiind, în opinia oficialului turc, "singura structură internaţională capabilă să gestioneze o situaţie dificilă iscată în lume".
Totuşi, Bogdan Klich a ţinut să adauge că articolul 5 poate fi întărit în ţările NATO vulnerabile printr-o prezenţă suplimentară a forţelor NATO pe teritoriul acestora.
"Articolul 5 este un angajament politic şi are o lungă istorie, de aceea considerăm acest articol drept o bază solidă, un teren sigur în Alianţă. Sigur, articolul ar trebui să fie întărit vizibil, prin prezenţa trupelor NATO, ale instituţiilor şi personalului NATO pe teritoriul acelor ţări care au probleme de securitate. În Polonia, sentimentul de securitate a cunoscut o diminuare odată cu criza din Ucraina şi de aceea am salutat prezenţa suplimentară a trupelor SUA, franceze şi canadiene", a precizat oficialul polonez.
De asemenea, un alt subiect abordat în timpul întâlnirii trilaterale a Comisiilor pentru politică externă din Senatul României, Senatul Republicii Polone şi Marea Adunare Naţională a Turciei a vizat procesul de lărgire a Uniunii Europene atât în spaţiul Balcanilor de Vest, cât şi prin integrarea Turciei, Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei.
Potrivit lui Petru Filip, întâlnirile trilaterale ale României cu Turcia şi Polonia vor fi reluate anual.
"Toate aceste consultări politice demarate astăzi, dorim să le instituţionalizăm în aşa fel încât, de două ori pe an, să aibă loc organizarea acestei trilaterale politice. Fiind iniţiativa Comisiei de politică externă a Senatului României, discuţiile s-au purtat la Bucureşti, însă, probabil în toamnă întâlnirea va fi organizată în Polonia", a precizat preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României. AGERPRES/ (A - autor: Cătălina Barbu, editor: Mihai Simionescu)