Chişinău, 5 apr - Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Deputaţii de la Chişinău s-au certat vineri din cauza judecătorilor Curţii Constituţionale care deţin şi cetăţenia României, după ce opoziţia comunistă i-a acuzat pe aceştia că, prin jurământ, sunt obligaţi să fie devotaţi statului român.
Cearta a început în momentul examinării candidaturii lui Aurel Băieşu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. La solicitarea comuniştilor, acesta a confirmat că deţine şi cetăţenia română.
El însă a declarat că nu există nicio incompatibilitate între jurământul depus la redobândirea cetăţeniei române şi cel de judecător la Curtea Constituţională şi că în activitatea sa se va conduce de prevederile legislaţiei Republicii Moldova.
Partidul Comuniştilor a părăsit şedinţa în momentul votării candidaturii acestuia. 'Nu am putut fi prezenţi la această batjocură faţă de Constituţia ţării şi faţă de Republica Moldova. Ce înseamnă asta, din cei şase membri ai Curţii Constituţionale, cinci deţin şi cetăţenia României? Nu înţelegem ale cui interese vor fi asigurate de această Curte Constituţională', a declarat liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.
Parlamentul de la Chişinău a finalizat vineri procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, după ce această instituţie a fost timp de o lună nefuncţională, pentru că legislativul nu desemnase doi judecători. Alţi doi judecători au fost numiţi în luna februarie, iar mandatele celorlalţi doi expiră peste câţiva ani.
Partidul Comuniştilor susţine că cinci judecători deţin şi cetăţenia României, dar doar patru dintre aceştia au declarat în public acest fapt. Unul dintre ei este fostul deputat român Tudor Panţâru. Altul este preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, care în 2009 a câştigat şi un proces la CEDO împotriva Republicii Moldova în baza unei legi existente atunci care interzicea deţinerea dublei cetăţenii pentru unele categorii de funcţionari.
Legislaţia Republici Moldova permite deţinerea dublei cetăţenii, dar în 2008, fosta guvernare comunistă a interzis acest drept unor categorii de funcţionari. Restricţiile respective au fost anulate după anul 2009.AGERPRES
Cearta a început în momentul examinării candidaturii lui Aurel Băieşu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. La solicitarea comuniştilor, acesta a confirmat că deţine şi cetăţenia română.
El însă a declarat că nu există nicio incompatibilitate între jurământul depus la redobândirea cetăţeniei române şi cel de judecător la Curtea Constituţională şi că în activitatea sa se va conduce de prevederile legislaţiei Republicii Moldova.
Partidul Comuniştilor a părăsit şedinţa în momentul votării candidaturii acestuia. 'Nu am putut fi prezenţi la această batjocură faţă de Constituţia ţării şi faţă de Republica Moldova. Ce înseamnă asta, din cei şase membri ai Curţii Constituţionale, cinci deţin şi cetăţenia României? Nu înţelegem ale cui interese vor fi asigurate de această Curte Constituţională', a declarat liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.
Parlamentul de la Chişinău a finalizat vineri procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, după ce această instituţie a fost timp de o lună nefuncţională, pentru că legislativul nu desemnase doi judecători. Alţi doi judecători au fost numiţi în luna februarie, iar mandatele celorlalţi doi expiră peste câţiva ani.
Partidul Comuniştilor susţine că cinci judecători deţin şi cetăţenia României, dar doar patru dintre aceştia au declarat în public acest fapt. Unul dintre ei este fostul deputat român Tudor Panţâru. Altul este preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, care în 2009 a câştigat şi un proces la CEDO împotriva Republicii Moldova în baza unei legi existente atunci care interzicea deţinerea dublei cetăţenii pentru unele categorii de funcţionari.
Legislaţia Republici Moldova permite deţinerea dublei cetăţenii, dar în 2008, fosta guvernare comunistă a interzis acest drept unor categorii de funcţionari. Restricţiile respective au fost anulate după anul 2009.AGERPRES
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.