Berlin, 25 mai /Agerpres/ - Contingentul german de deputaţi pentru Parlamentul European îi va include în premieră pe eurosceptici, Alternative fuer Deutschland (AfD) urmând să câştige, conform estimărilor, şase din cele 96 de locuri ale Germaniei, relatează duminică DPA.
Blocul creştin-democrat al Angelei Merkel a obţinut cele mai bune rezultate la alegeri, în timp ce partenerii de coaliţie ai cancelarului, social-democraţii s-au situat pe locul doi în scrutinul pentru PE.
Prezenţa la vot a fost cu 5% mai mare în Germania decât în 2009, ajungând la 48%, conform estimărilor iniţiale.
Potrivit DPA, prezenţa mai ridicată la vot reflectă parţial un peisaj politic modificat după crearea AfD, care a apărut în 2013 ca o contrapondere la linia proeuropeană a Angelei Merkel.
AfD, care doreşte excluderea din zona euro a economiilor din sudul continentului, este estimată la 7% din voturi, un rezultat bun într-o ţară în care alegătorii sunt îngrijoraţi de partidele nou formate.
'Este primăvară în Germania', a declarat liderul partidului, Bernd Lucke, după finalul votului şi apariţia primelor estimări.
AfD a exclus colaborarea cu partide de extremă dreapta precum Partidul libertăţii, al lui Geert Wilders, sau Frontul Naţional al lui Marine Le Pen.
Proiecţiile arată că blocul Angelei Merkel a câştigat circa 36% din voturi, semnificativ mai puţin decât la alegerile generale, unde a fost votată de 41,5% din cei care au participat la vot, rezultatul fiind cel mai slab obţinut vreodată de CDU-CSU în alegerile europene.
SPD ar urma să câştige 27% din voturi, în timp ce cele mai mari partide de opoziţie, Verzii şi Die Linke, ar fi câştigat 11 şi respectiv 11% din voturi.
Preşedintele SPD, Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru al afacerilor economice, a declarat că succesul SPD are un nume: Martin Schulz.
Alegerile europene din Germania au fost condimentate de abolirea pragului electoral, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale din Germania din februarie, ceea a dus la situaţia că a fost suficient votul a puţin sub 1% dintre germani pentru a ajunge în plenul PE.
Partidul liber democrat (FDP), fostul partener de coaliţie al creştin-democraţilor care nu a reuşit să intre în parlament în septembrie, a obţinut un scor de doar 3%.
În total, nu mai puţin de şase partide periferice ar urma să câştige un loc în viitorul PE, printre care şi formaţiunea de extremă dreaptă anti-imigraţie Partidul Naţional Democrat.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu)
Blocul creştin-democrat al Angelei Merkel a obţinut cele mai bune rezultate la alegeri, în timp ce partenerii de coaliţie ai cancelarului, social-democraţii s-au situat pe locul doi în scrutinul pentru PE.
Prezenţa la vot a fost cu 5% mai mare în Germania decât în 2009, ajungând la 48%, conform estimărilor iniţiale.
Potrivit DPA, prezenţa mai ridicată la vot reflectă parţial un peisaj politic modificat după crearea AfD, care a apărut în 2013 ca o contrapondere la linia proeuropeană a Angelei Merkel.
AfD, care doreşte excluderea din zona euro a economiilor din sudul continentului, este estimată la 7% din voturi, un rezultat bun într-o ţară în care alegătorii sunt îngrijoraţi de partidele nou formate.
'Este primăvară în Germania', a declarat liderul partidului, Bernd Lucke, după finalul votului şi apariţia primelor estimări.
AfD a exclus colaborarea cu partide de extremă dreapta precum Partidul libertăţii, al lui Geert Wilders, sau Frontul Naţional al lui Marine Le Pen.
Proiecţiile arată că blocul Angelei Merkel a câştigat circa 36% din voturi, semnificativ mai puţin decât la alegerile generale, unde a fost votată de 41,5% din cei care au participat la vot, rezultatul fiind cel mai slab obţinut vreodată de CDU-CSU în alegerile europene.
SPD ar urma să câştige 27% din voturi, în timp ce cele mai mari partide de opoziţie, Verzii şi Die Linke, ar fi câştigat 11 şi respectiv 11% din voturi.
Preşedintele SPD, Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru al afacerilor economice, a declarat că succesul SPD are un nume: Martin Schulz.
Alegerile europene din Germania au fost condimentate de abolirea pragului electoral, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale din Germania din februarie, ceea a dus la situaţia că a fost suficient votul a puţin sub 1% dintre germani pentru a ajunge în plenul PE.
Partidul liber democrat (FDP), fostul partener de coaliţie al creştin-democraţilor care nu a reuşit să intre în parlament în septembrie, a obţinut un scor de doar 3%.
În total, nu mai puţin de şase partide periferice ar urma să câştige un loc în viitorul PE, printre care şi formaţiunea de extremă dreaptă anti-imigraţie Partidul Naţional Democrat.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.