Modifică dimensiunea fontului:
Bucureşti, 7 mai /Agerpres/ - Partidul Democrat Liberal propune pentru alegerile europarlamentare din 25 mai candidaţi foarte buni, fiind singurul partid care are o platformă, a declarat preşedintele democrat-liberalilor, senatorul Vasile Blaga, într-un interviu acordat AGERPRES.
''Eu am condus toate campaniile acestui partid şi niciodată nu am spus procente sau altceva, cât mai mulţi europarlamentari (obiectivul PDL - n.r.). Şi am convingerea că vom îndeplini acest obiectiv, văd un partid mobilizat pentru că avem candidaţi foarte buni, suntem singurul partid care are o platformă, PNL-ul vine cu o foaie şi jumătate, PSD-ul nu a prezentat nimic. (...) PDL va deveni în 26 mai principala forţă politică de centru-dreapta a României'', a spus Blaga.
AGERPRES: Domnule Blaga, în calitate de preşedinte al PDL care este principalul mesaj pe care îl transmiteţi alegătorilor pentru scrutinul europarlamentar?
Vasile Blaga: Aceste alegeri sunt extrem de importante pentru România pentru că vom trimite în Parlamentul European 32 de români care să reprezinte interesele acestei ţări. 32 de români de a căror activitate sunt legate interesele noastre în Europa, mai ales că îmi permit să evidenţiez faptul că peste 60% din legislaţia pe care noi o aprobăm în ţară, deja, sunt acte normative care transpun în legislaţia internă legislaţia europeană. Tocmai din aceea PDL propune cea mai competentă şi cea mai harnică listă de europarlamentari. Când spun cea mai harnică mă refer la activitatea colegilor noştri de până acum care ne-au reprezentat în Parlamentul European: Monica Macovei, domnul Stolojan, Marian Jean Marinescu, Traian Ungureanu şi alţii care au realizat în cei cinci ani 60 de rapoarte, adică 60 de legi, comparativ cu 36 de rapoarte câte au realizat toţi ceilalţi europarlamentari PSD, PNL, PRM la un loc. Oameni de activitatea cărora se leagă parcursul european constant al României, au militat pentru el şi de activitatea cărora se leagă un lucru care îi bucură pe toţi românii şi nu numai, ci şi pe toţi moldovenii - ridicarea vizelor pentru cetăţenii Moldovei.
Sper că aţi observat cu toţii că europarlamentarii invitaţi la Chişinău, nu întâmplător, pentru că au depus eforturi extraordinare pentru a se ridica vizele pentru cetăţenii Moldovei începând cu 28 aprilie, au fost doar cei de la Partidul Democrat Liberal. Mai mult, un coleg de al nostru, domnul Marian Jean Marinescu, a fost cel care a dus la Chişinău Monitorul Oficial al Uniunii Europene în care erau specificate aceste lucruri.
AGERPRES: Care consideraţi că este miza alegerilor europarlamentare la nivel naţional şi european?
Vasile Blaga: În Parlamentul European cred că toate statele doresc să trimită oameni responsabili şi că, în acelaşi timp, nu înclină spre curente, partide, facţiuni eurosceptice. Europa are nevoie acum mai mult decât oricând de unitate, toate statele au nevoie de mai multă Europă. Uitaţi-vă ce se întâmplă doar la frontiera de Est a Uniunii Europene, care este şi frontiera de Est a României, în Ucraina. Pentru noi sunt importante, pentru România, dar şi pentru PDL şi pentru celelalte partide. Cred că vom şti exact cum stăm în perspectiva alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în toamnă, în 16 noiembrie, ne vom şti preşedintele - şi, desigur, că ele (europarlamentarele - n.r.) vor contribui şi la o corectă evaluare a forţelor politice din ţară.
AGERPRES: Cum îi veţi convinge pe alegători să iasă la vot având în vedere că prezenţa la urne în România la precedentele alegeri pentru PE a fost sub media europeană?
Vasile Blaga: Aceste alegeri, într-adevăr, nu s-au bucurat de o prezenţă foarte mare la vot a românilor, dar nu numai a românilor, nu aş face aici un proces de intenţie românilor. Din păcate, văd că există străduinţe din partea unei forţe politice, a unor actori politici importanţi din ţară de a nu se discuta despre problemele europene în această campanie. Lucru pe care eu cred că vor trebui să nu îl mai facă pentru că românii trebuie să ştie ce doresc reprezentanţii fiecărui partid să facă în Parlamentul European.
De aceea noi, pe lângă o listă foarte bună, avem şi o platformă foarte serioasă care urmăreşte trei ţinte importante. Pe de o parte o consolidare a României în Europa şi aici nu mă refer numai la stat de drept, reducerea evaziunii fiscale, mă refer la integrarea noastră în spaţiul Schengen atât de dorită de români. Şi iată că suntem amânaţi de la an la an când aveam o şansă în 2012 au intervenit acele acţiuni ale USL-ului împotriva statului de drept care ne-au îndepărtat de parcursul nostru european şi singurul partid care a fost de partea bună a lucrurilor atunci a fost PDL. Ne interesează şi intrarea României în zona euro, ne interesează strategia Dunării, ne interesează strategia Mării Negre, toate lucrurile acestea le veţi vedea în platforma noastră.
În al doilea rând, reprezentanţii PDL în Parlamentul European vor trebui să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. A trecut etapa podului de flori peste Prut şi alte lucruri de genul acesta. Republica Moldova iată este în situaţia de a se semna parteneriatul cu Uniunea Europeană şi liberul schimb cu Uniunea Europeană, dar nu este suficient. Eu cred că suntem cu toţii datori să milităm pentru ca Republica Moldova să primească o foaie de parcurs clară şi să devină un stat candidat la a intra în Uniunea Europeană. Ea să fie verificată că îşi face temele zi de zi, dar şi Uniunea Europeană să o sprijine în demersurile ei astfel încât să nu fie amânată foarte mult timp de pe drumul ei pentru că forţele politice responsabile din Republica Moldova doresc integrarea acestui stat în UE.
Şi, în al treilea rând, noi milităm pentru o adâncire a integrării Uniunii Europene şi aici m-aş referi doar la două lucruri. Noi considerăm că este nevoie de o piaţă unică cu adevărat şi în zona energiei în UE. Iată, unele statele membre, FMI ne cer de exemplu să liberalizăm preţul gazelor, dar nu există un preţ al gazelor unic în UE. Acum l-am auzit pe comisarul responsabil, Oettinger, spunând acest lucru şi m-a bucurat. De aceea noi nu întâmplător ne-am opus liberalizării preţului gazelor pentru că România are două surse interne de gaz, Romgazul şi Petromul şi importă gaz la preţ politic de la ruşi. Păi, dacă am liberaliza piaţa gazelor automat ne-am îndrepta înspre cel mai ridicat preţ din Europa şi ar dispărea şi bruma de industrie chimică şi de îngrăşăminte chimice care ne-a mai rămas.
În al doilea rând, credem că toate statele membre trebuie să ajungă la a stabili un set de criterii după care să fie evaluate toate statele membre ale UE, fondatoare sau nu, mai noi membri sau mai vechi membri, şi pe parcursul european şi pe respectarea drepturilor omului, pe orice. Şi cine greşeşte să plătească, pentru că altfel vom rămâne în situaţia actuală în care un stat prieten al României, Franţa, cu socialiştii la putere de doi ani, se opune intrării noastre în spaţiul Schengen invocând motive care nu există, ca de exemplu securitatea frontierelor noastre. Ori, noi atragem atenţia că frontierele noastre cele maritime, de exemplu, sunt mai sigure decât cele ale Franţei, pentru că România a fost dată ca exemplu cu sistemul ei de securizare la Marea Neagră. (...) Pe când Franţa a căzut testele şi se cam intră din nordul Africii în Franţa destul de uşor. Iată lucruri pe care vor trebui să le susţină colegii noştri în Parlamentul European.
De asemenea, cât mai multe fonduri pentru România - şi din acest punct de vedere Uniunea Europeană îşi face datoria. Nu îşi face Guvernul nostru, care nici astăzi nu are o strategie de absorbţie a fondurilor pentru perioada 2014 - 2020, din nou a fost trimis la plimbare a treia oară. Sper că a patra oară măcar să fie cu leac, să ştim exact ce avem de făcut, cum dorim să utilizăm fondurile europene în toate zonele.
AGERPRES: Premierul Victor Ponta fixa recent ca obiective pentru 2019 aderarea României la zona euro, la moneda euro, şi, pe de altă parte, intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Vedeţi realizabile aceste obiective?
Vasile Blaga: Eu cred că s-ar putea intra în zona euro mai repede. Eu am mai auzit discuţii că nu suntem pregătiţi şi atunci când se punea problema intrării României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Erau destui oameni de afaceri români care spuneau că nu suntem pregătiţi şi că ar fi bine să fim amânaţi. Mă întreb eu dacă am mai fi intrat, dacă eram amânaţi măcar cu un an, în 2008. Pentru că foarte multe state au spus că am intrat cam nepregătiţi în Uniunea Europeană, loviţi de criză, nu din alte motive, criza a paralizat economii şi din alte state, nu numai din România. Dar iată că am intrat la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană şi ne-am făcut datoria chiar dacă acei oameni de afaceri probabil că s-au supărat că au intervenit reguli precise pentru achiziţii publice, nu mai puteau face ce făcuseră 17 ani în România.
Tot aşa, în special din zona financiară, vedem oameni care spun că nu am fi pregătiţi pentru a intra în spaţiul monedei unice, în zona euro. Păi lor le convine, pentru că de la băncile din ţările membre zonei euro, sunt acolo băncile-mamă din România aproape toate, ei se împrumută cu 2-3% şi vin şi dau în România credite cu 6-7-8%. Păi aşa, sigur, fac rost uşor de bani, nu trebuie multă şcoală să poţi să faci rost de mulţi bani pe spatele românilor, de aceea cred că ar trebui să îndeplinim aceste condiţii să intrăm mai repede.
Nu aş vrea să mă pronunţ faţă de intrarea Moldovei în Uniunea Europeană în 2019. Eu m-aş bucura foarte mult, dar este un timp destul de strâns. Aduceţi-vă aminte şi noi am avut atâţia ani de zile un statut de stat candidat. Pe urmă şi după ce am încheiat Tratatul de aderare am avut încă doi ani de zile grei de muncă, 2005 - 2006, şi aşa aveam pe noi o clauză de salvgardare şi noroc că prin munca miniştrilor PDL, şi îi enumăr pe toţi cei cinci care aveau celebre steguleţe roşii şi galbene care trebuiau înverzite, toţi au rămas membri ai PDL. Au fost domnul Flutur la Agricultură, Monica Macovei la Justiţie, Anca Boagiu la Integrare Europeană, Sulfina Barbu la Mediu şi eu la Administraţie şi Interne, care şi răspundeam în numele Guvernului de eliminarea clauzei de salvgardare.
AGERPRES: Revenind la campania electorală şi la scrutinul din 25 mai, ce scor electoral speraţi să obţineţi?
Vasile Blaga: Eu am condus toate campaniile acestui partid şi niciodată nu am spus procente sau altceva, cât mai mulţi europarlamentari. Şi am convingerea că vom îndeplini acest obiectiv, văd un partid mobilizat pentru că avem candidaţi foarte buni, suntem singurul partid care are o platformă, PNL-ul vine cu o foaie şi jumătate, PSD-ul nu a prezentat nimic, dar avem şi militanţi care totdeauna ştiu şi s-au bătut pentru PDL aşa cum o vor face şi acum. De la Convenţie am propus şi ăsta a fost obiectivul nostru - câştigarea alegerilor din 2016, dar sunt două etape extrem de importante care trebuie atinse, obiectivele pentru europarlamentare evident şi prezidenţiale.
AGERPRES: Recent un important lider PSD, domnul Ilie Sârbu, afirma: PDL se va rupe după 25 mai. Cum comentaţi?
Vasile Blaga: Ar fi plăcerea Partidului Social Democrat ca să vadă principala forţă politică de centru-dreapta spartă, să zic aşa, pentru că PDL va deveni în 26 mai principala forţă politică de centru-dreapta a României. Şi cu cât mai dispersată ar fi dreapta cu atât mai bine s-ar simţi socrul mare, domnul Sârbu. Până la urmă e interesat şi familial în campania electorală la europarlamentare şi de după. Vedeţi, ei sunt în clar, domnul Ponta cel puţin cu numele este premier, doamna Ponta candidează la europarlamentare, socrul mare, Sârbu, este liderul senatorilor PSD, finuţul este ministrul Justiţiei, acolo. În PSD aşa se lucrează acolo, pe stilul nou. Ceea ce nu am văzut şi la vechii PSD-işti, dar la noii PSD-şti văd că lucrurile astea aşa evoluează. Nici pe departe. Făcea trimitere şi la domnul Videanu care a răspuns tranşant după o jumătate de oră ca să-şi vadă de ale lui, că dânsul se ocupă de Partidul Democrat Liberal.
AGERPRES: Cum apreciaţi faptul că preşedintele Traian Băsescu s-a poziţionat la vedere în favoarea unui partid politic, respectiv PMP? E vreo diferenţă între atitudinea actuală a şefului statului şi cea avută, în trecut, în contextul altor alegeri faţă de PDL?
Vasile Blaga: Da, pentru că la celelalte alegeri candida împreună cu noi, noi la alegerile generale, dânsul la alegerile prezidenţiale şi sprijineam şi ne sprijineam reciproc, şi în 2008, şi în 2009. Nu mă deranjează susţinerea făţişă a domniei sale pentru un anumit partid, asta nu mă deranjează. Nu ştiu ce i-ar fi spus dânsul domnului Iliescu dacă făcea la fel. Altceva ne deranjează, şi acum folosesc pentru prima dată acest termen: minciună, domnule preşedinte, până că acum aţi spus neadevăruri. Minciunile domniei sale şi ale celor din Mişcarea Populară şi fractura logică din discursul domnului preşedinte mă deranjează. Pe de o parte, dânsul vorbeşte de unitatea Dreptei, dar loveşte în partid şi în conducerea lui. A spus că suntem un partid de FSN-işti. Acum, de vreo trei zile, a reevaluat partidul. Nu mai este de FSN-işti, Partidul Democrat Liberal e un partid ca lumea, dar cu conducerea are ce are. Nici asta nu mă deranjează, mi-am asumat preşedinţia partidului prin votul colegilor la Convenţie. În schimb, minciunile dor. Dânsul spunea că am câştigat competiţia internă în partid - că el nu poate suporta să vadă că nu iese doamna Udrea preşedintele partidului - utilizând minciuni cum că aş fi spus în partid că din cauza dânsului au avut şi primari sau colegi de ai noştri probleme în justiţie. Nici pe departe nu am zis aşa ceva. Au fost zeci de întâlniri, cel puţin la fiecare judeţ, cu sute, cu mii de oameni, şi măcar unul ar fi auzit lucrurile astea.
Cum tot neadevăruri sunt şi cele referitoare la parcursul nostru de când, să spun aşa, nu mai suntem într-o relaţie cordială cu preşedintele, nu din cauza noastră, din cauza domniei sale. Pentru că noi nu ne-am abătut cu o virgulă de la drumul nostru proeuropean. Şi aş reaminti domnului preşedinte că doar noi, în acest partid, cu Blaga în frunte, l-am sprijinit, pentru că am sprijinit statul de drept, nu persoana domniei sale şi atât, dar arată o parte bună a lucrurilor în vara lui 2012 când l-au suspendat USL-işti. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2007 când eram secretar general al partidului şi organizam mitingurile de zeci de mii de oameni în sprijinul preşedintelui. Cum, la fel, tot eu i-am condus campaniile când a fost preşedinte şi aceşti oameni - 300.000 de oameni s-au mobilizat. Îmi aduc aminte noaptea din alegerile din 2009 când am câştigat cu un număr de două voturi, mai puţin de două voturi pe secţia de votare şi când în toată ţara la miezul nopţii PSD-işti cântau "Mihaela, dragostea mea!" aceşti oameni au muncit şi dimineaţa s-a văzut că, de fapt, dânsul câştigase alegerile şi cu eforturile acestor oameni.
AGERPRES: Care să fie motivul pentru care în perioada aceasta sunteţi ţinta atacurilor preşedintelui?
Vasile Blaga: Vedeţi domnul preşedinte a pregătit de luni de zile, acum, tot mai pregnant, zi de zi, candidatura doamnei Udrea la Preşedinţie. Eu nu cred în ea. Dacă dânsul crede, este foarte bine, este problema domniei sale să o voteze, nu avem nicio reţinere din acest punct de vedere. Dar nu ne poate impune nouă necondiţionat lucrul acesta, Partidului Democrat Liberal. PDL în permanenţă a spus şi se va face şi acest lucru, va milita pentru unitatea Dreptei. Cum a mai făcut-o, cu succes. Vă reamintesc că noi ştim să facem şi alianţe câştigătoare, cum a fost Dreptate şi Adevăr şi fuziuni câştigătoare cum este chiar Partidul Democrat Liberal care este rezultatul unei fuziuni dintre fostul Partid Democrat şi Partidul Liberal Democrat al domnului Stolojan, dar nu cu lucruri impuse. Nu vom discuta. Vom ajunge la concluzii după 26 mai.
AGERPRES: Dar există o opţiune clară a PDL în privinţa unei alianţe electorale în vederea alegerilor prezidenţiale din noiembrie şi cu ce forţe politice aţi purta sau intenţionaţi să aveţi discuţii în acest sens?
Vasile Blaga: Cu toate forţele politice de centru-dreapta care nu sapă tranşee de netrecut în această campanie pentru europarlamentare.
AGERPRES: Credeţi că modul cum se va forma noua majoritate în Parlamentul European va influenţa şi poziţionarea forţelor politice din România după scrutinul din 25 mai?
Vasile Blaga: Eu am convingerea că popularii vor rămâne principala forţă politică în Europa după aceste alegeri europarlamentare şi că Junker (Jean-Claude Junker - n.r.), cel cu care noi candidăm la preşedinţia Comisiei Europene, va fi preşedintele acestei comisii. Şi mă bazez până la urmă pe inteligenţa şi realismul europenilor pentru că nu pot vota un om ca domnul Schulz (Martin Schulz - n.r.), cel care îi reprezintă pe socialişti şi cel care în calitatea domniei sale de preşedinte al Parlamentului European a semnat la un moment dat un plan de colaborare cu Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, în Ucraina. Tot acelaşi om care acum trei săptămâni spunea că trebuie să luăm ca un fapt faptul că Crimeea a fost ruptă din Ucraina de către ruşi. Un astfel de om nu cred că poate fi preşedintele Comisiei Europene a unei Europe unite.
AGERPRES: Ne aşteptăm în perioada acestei campanii electorale la prezenţa în România a unor lideri ai PPE importanţi?
Vasile Blaga: Au fost, au fost chiar la lansarea noastră, a fost preşedintele Partidului Popular European, domnul Daul, alături de prietenul nostru, fostul premier moldovean Vlad Filat, al cărui partid este şi principala forţă politică din actualul Guvern de la Chişinău, complet sigur proeuropeni, dar vor mai veni. Iată, o caravană a tinerilor populari europeni va străbate România de la Giurgiu, pe unde vor intra, până la Oradea, pe unde vor ieşi din ţară.
AGERPRES: Ce alte nume puteţi menţiona?
Vasile Blaga: Toate la timpul lor. AGERPRES/ (A, AS - autor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.