

Preşedintele Comitetului Naţional Român de Astronomie, membru corespondent al Academiei Internaţionale de Astronautică, Mirel Bîrlan, cel care a reuşit să impună în catalogul asteroizilor numele România pentru asteroidul cu numărul 7.986, iar asteroidul cu numărul 10.034 îi poartă numele, s-a întâlnit, marţi, cu foşti colegi şi profesori de la Colegiul Naţional 'Ion Maiorescu' din Giurgiu.
În prezent, el este cercetător la Paris, la Institutul de Mecanica Cerească şi Calculul Efemeridelor al Observatorului Astronomic din capitala Franţei.
Mirel Bîrlan a mărturisit, pentru AGERPRES, că în satul copilăriei lui, Vieru, din Câmpia Română, nu erau becuri, motiv pentru care cerul înstelat era magnific, iar asta l-a făcut să se apropie de această meserie de astronom sau mecanic al efemeridelor cum modest, o denumeşte el.
"Mă încearcă o emoţie mult mai mare faţă de cea pe care o am în momentul în care trebuie să vorbesc despre meseria mea acum când mă întâlnesc cu foşti colegi şi profesori din satul natal şi de la Colegiul 'Ion Maiorescu' pe care l-am absolvit în 1981, decât atunci când susţin conferinţe internaţionale. Sunt obişnuit câteodată să merg în vârful muntelui sau în deşert ca să fac observaţiile respective, pentru toată lumea astronomia observaţională te pune să visezi, dar pentru a putea face performanţă trebuie să te duci în locuri unde soarele e mai tot timpul prezent, norii sunt absenţi, de exemplu, în deşert sau la înălţimi de patru sau cinci mii de metri de unde poţi observa cerul fără fi împiedicat de atmosferă (...) Când îţi place ceva şi faci acea meserie cu pasiune, atunci acea pasiune îţi permite să avansezi, nu îţi mai aduci minte că îţi e foame, că îţi e sete, că ai pierdut o noapte de observaţii înainte, nu îţi mai aduci aminte, de exemplu, că ai avut rău de înălţime la mii de metri pe vârful unui munte în momentul în care începi campania de observaţii", a spus astronomul Mirel Bîrlan.
El spune că aventura vieţii lui a început în satul natal, un sat situat în Câmpia Română, ca o palmă deschisă spre cer.
"Am plecat de la ţară, am plecat de la Vieru, un sat în Câmpia Română la care mă întorc de fiecare dată cu mare drag, am plecat de la un oraş, oraşul Giurgiu, am plecat de la un liceu, liceul 'Ion Maiorescu', colegiu naţional acum, am plecat de lângă aceste puncte de ancoră pentru mine, am plecat de la nişte oameni care m-au educat, educaţia primită în familie o consider extrem de importantă ca, de asemenea, educaţia formală, educaţia şcolii care pentru mine a însemnat ceva extraordinar, a fost de fapt motorul vieţii profesionale(...) Pasiunea pentru meseria de astronom a apărut târziu, în timpul facultăţii am avut un curs opţional de astronomie făcut de Ieronim Mihăilă care venea de la Universitatea din Bucureşti, din centrul oraşului, până la Măgurele, la Facultatea de Fizică, şi venea sistematic în fiecare zi timp de un semestru să facă acest curs. Atunci mi-am zis că aş vrea să continui în direcţia asta, dar totul a început în satul natal. La ţară cerul e magnific, ne uităm la cer şi vedem Calea Lactee, ne uităm la cer şi vedem puzderie de stele. Îmi aduc aminte când eram copil că prin sat nu prea erau becuri. Super! Puteai să vezi cerul aşa cum e el, nud! Prima dată am fost profesor de fizică, dar ulterior am simţit nevoia de a schimba ceva şi viaţa ne pune în situaţia de a alege, alegerea mea a fost în 1991 când am mers la Institutul Astronomic al Academiei Române (...) Meseria mea este să calculez orbite, să fac calcule pentru ceea ce se numesc efemeride, mecanică cerească. Deci, într-o oarecare măsură, eu sunt un mecanic al efemeridelor. Am găsit asteroidul România, am observat că el poate fi văzut din ţara noastră cu instrumente modeste şi atunci am avut ideea ca împreună cu Adrian Şonka să facem un proiect de observare de pe teritoriul României. Munca poate fi obositoare, dar în final, când lucrurile devin rotunde, se concretizează, e o plăcere. Pentru mine, ca astronom, un punct luminos îţi permite să construieşti în jurul lui o întreagă lume cu inteligenţa care trebuie educată", a declarat Mirel Bîrlan.
Printre foştii lui colegi de la liceul giurgiuvean se numără şi scriitorul de cărţi pentru copii Petre Crăciun, care a dezvăluit că i-a smuls astronomului promisiunea că următorul asteroid pe care îl va descoperi va purta numele de Făt-Frumos.
Foto: (c) Camelia Bigan/AGERPRES
"Domnul Mirel Bîrlan este giurgiuvean de-al nostru născut în comuna Putineiu, sat Vieru, este absolvent al Colegiului Naţional Ion Maiorescu, al Facultăţii de Fizică, în prezent lucrează la Observatorul Astronomic din Paris. Vara număram împreună stelele când eram elevi de liceu. Nu ştiu, parcă înainte cerul era mai aproape sau eram noi mai aproape, acum ne-am îndepărtat. Pentru mine faptul că este prezent la Giurgiu este o imensă bucurie. Am avut întotdeauna o prietenie, din liceu eram foarte apropiaţi şi pentru faptul că am avut preocupări comune, ne-au plăcut cărţile, ne-a plăcut să citim, dar eram şi din zone apropiate... El era de la Vieru, bunicii mei un pic mai departe, treceam prin Gogoşari. Această întâlnire a actualilor elevi ai Colegiului 'Ion Maiorescu' cu astronomul giurgiuvean Mirel Bîrlan trebuie să le deschidă nişte ferestre pentru că este vârsta la care orice este posibil. El nu este singurul român care a plecat de aici cu o instrucţie foarte bună şi s-a desăvârşit pe plan mondial. Asteroidul cu numărul 10.034 poartă numele Bîrlan ca recunoaştere a contribuţiilor lui în astronomie, tot el a propus la Uniunea Astronomică Internaţională şi aceasta a acceptat numele de România pentru asteroidul 7.986. Un giurgiuvean de-al nostru a reuşit nu numai să-i descopere, ci chiar să impună în plan ştiinţific numele acestora. Pentru că sunt scriitor de cărţi pentru copii, mi-a promis la o cafea că următorul asteroid pe care îl va descoperi va purta numele de Făt- Frumos", a povestit scriitorul Petre Crăciun.
La întâlnirea cu astronomul giurgiuvean a fost şi unul dintre profesorii de fizică de la Colegiul Naţional 'Ion Maiorescu", Dumitru Manda, care a activat la catedra liceului timp de patru decenii.
"Am fost profesor timp de 40 de ani al liceului, dar mai înainte am fost elev al liceului. Şcoala din Vieru de unde a venit Mirel Bîrlan a trimis către 'Maiorescu' o mulţime de elevi buni şi foarte buni şi procesul a continuat prin ansamblul de profesori ai liceului (...) Aş vrea să poposesc puţin asupra acestui asteroid pe care l-aş denumi Mirel Bîrlan, care intră în spaţiul vizibil giurgiuvean, şi l-aş ruga să accepte ca împreună cu un grup de profesori de aici şi apoi cu oficialităţile să generăm la Giurgiu un mic centru de cercetări de astronomie", a spus Dumitru Manda.
Şi unul dintre foştii directori ai liceului 'Ion Maiorescu', profesorul Ion Dincă, şi-a amintit cu plăcere de Mirel Bârlan.
"Cunosc activitatea fostului elev din 1977 când a intrat la liceu. Iată ce scria fostul elev în cartea liceului: 'De fapt eram singurul din generaţia mea de la şcoala generală din Vieru, judeţul Giurgiu, prezent la acest careu. Am prins relativ repede noile reguli în care domnul director nu ezita să verifice dimineaţa şapca şi matricola bine cusută pe hainele bleu-marin şi bine aţi făcut, domnule director!", a citit, din cartea de onoare a liceului, fostul director Ion Dincă.
"Îmi pare bine să spun, spre exemplu, că pe vremea mea se purta şapcă şi am purtat tot liceul şapcă pentru că aşa era, aşa trebuia, altfel nu intrai la ore şi lucrul ăsta educa. Educaţia este importantă în tot ceea ce a urmat", a adăugat Mirel Bîrlan.
Pentru că în perioada liceului era un mare pasionat al cărţilor, îi plăcea să se plimbe ore în şir printre rafturile cu cărţi pentru a-şi alege volume pe care să le citească, conducerea Bibliotecii Judeţene Giurgiu i-a acordat diploma de cititor de onoare. De asemenea, cu această ocazie s-a vorbit şi despre înaintarea unei propuneri ca acesta să devină şi cetăţean de onoare al municipiului Giurgiu. AGERPRES / (A - autor: Camelia Bigan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |