Bucureşti, 28 mar /Agerpres/ - Industria lemnului trebuie percepută corect şi este important să nu se sabotăm, în condiţiile în care România are, la ora actuală, o silvicultură sustenabilă, consideră vicepreşedintele Nostra Silva - Federaţia Proprietarilor de Păduri din România, Cătălin Tobescu.

'Oricine lucrează în industria lemnului este persona non grata tocmai pentru că publicul larg este dezinformat. Interesat dezinformat. Este important să nu ne sabotăm propria noastră industrie, atât de importantă pentru economia ţării şi pentru mediul social. Trebuie să se perceapă în mod corect industria lemnului, una dintre puţinele ramuri economice productive ale ţării noastre. Aceasta asigură 3,5% din PIB, locuri de muncă pentru peste 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Vrem respect pentru munca noastră! Românii pot fi mândri că avem o silvicultură sustenabilă şi că da, vom avea păduri în continuare, că exportăm produse de calitate şi că importăm foarte mult buştean pe care îl prelucrăm aici', a afirmat Tobescu, în cadrul unei dezbateri pe teme silvice, organizate marţi.

Potrivit oficialului, constituirea Consiliului Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost iniţiată în iunie 2016, cu participarea reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi a ministerelor implicate în gestionarea pădurilor. Acest for de dialog şi de comunicare a funcţionat până în prezent pe o bază colegială, fără personalitate juridică.

În acest context, pentru eficientizarea funcţionării Consiliului Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, respectiv atingerea obiectivelor, iniţiatorii îşi propun constituirea acestuia cu personalitate juridică.

'Este nevoie de o dezbatere profesionistă privind starea pădurilor şi a industriei lemnului, folosind informaţii credibile şi de referinţă. Doar astfel putem înlătura din percepţia publică greşelile şi miturile conform cărora rămânem fără păduri, fără oxigen, exportăm buşteni şi industria e neproductivă. Această abordare emoţională, bazată pe mituri, a ajuns să facă rău pădurilor şi industriei lemnului', susţine Cătălin Tobescu.

Un studiu publicat în 2016 de PwC arată că industria de profil are o pondere de 3,5% la formarea PIB, contribuie cu 1,7 miliarde de euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe şi indirecte asupra economiei, şi asigură 128.000 de locuri de muncă în mod direct, iar alte 186.000 indirect, în sectoare conexe.

Pe de altă parte, conform Inventarului Forestier Naţional (IFN) realizat în perioada 2008 - 2012, România deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. De asemenea, au fost înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Naţional, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creşterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) şi Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporţie mai mică din creştere.

Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producţie totală de peste 2,2 miliarde de euro şi exporturi de 1,88 miliarde de euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN.

România este un mare importator de materie primă (buştean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund şi exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanţa import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde de euro, anual.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)