Iaşi, 9 mar /Agerpres/ - Ţările din Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare politici menite să vină mai bine în sprijinul lucrătorilor care au nevoie să se adapteze noilor locuri de muncă create cu ajutorul internetului, în cazul în care doresc să evite sporirea gradului de inegalitate şi de excluziune în regiune, se observă într-un raport al Băncii Mondiale, prezentat, joi, în premieră naţională, la Iaşi, de specialişti ai BM.

"Am ales să fie România, considerând că ar fi o oportunitate extraordinară pentru a se recunoaşte valorile din România, şi oportunităţile pe care le-ar aduce României. Am ales Iaşiul pentru că aici este nu numai o şcoală foarte bună de electronică, telecomunicaţii, de informatică, dar este şi un cluster de IT foarte important. Am considerat că este fair să venim exact la oamenii care sunt foarte implicaţi în dezvoltarea ICT în România, şi să avem această lansare, de data aceasta nu globală, ci la nivelul României, în acest oraş", a declarat Senior Private Sector Specialist în cadrul Băncii Mondiale, Arabela Aprahamian.

În conformitate cu raportul intitulat "Valoarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susţinerea dezvoltării în Europa şi Asia Centrală" (Reaping Digital Dividends: Leveraging the Internet for Development in Europe an Central Asia), prezentat joi la Iaşi, în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, accesul ieftin şi aproape universal la internet nu a fost suficient pentru ca ţările din UE să beneficieze în totalitate de oportunităţile create prin tehnologiile digitale. Potrivit reprezentanţilor Băncii Mondiale, trebuie întreprinse şi mai multe eforturi pentru a se dezvolta un mediu de politici ce poate valorifica accesul la internet şi crea legături între lucrători şi locuri de muncă digitale.

"Constatăm în mod clar că simplul acces la Internet nu se poate traduce în mod automat în beneficii economice", a precizat economistul şef pentru Regiunea Europei şi a Asiei Centrale în cadrul Băncii Mondiale Hans Timmer.

În acest sens, el a afirmat că având în vedere nivelul de dezvoltare tehnologică, ţările din jurul Europei ar trebui să aibă o soluţie mai bună în domeniul comerţului electronic, subliniind faptul că "însă nu putem vedea portaluri de tip Google sau Facebook apărând în Europa".

În cadrul aceluiaşi raport prezentat la Iaşi se mai observă că gradul de utilizare scăzut al sistemelor de plăţi electronice şi reglementările stricte reprezintă doar unii dintre factorii complementari care îngreunează creşterea economiei pe internet în UE. Totodată, pensionarea anticipată şi lipsa oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru lucrătorii mai în vârstă limitează accesul acestora la locurile de muncă disponibile în economia digitală din mai multe ţări ale UE.

În plus, mai puţin de 30% dintre societăţile comerciale din UE utilizează facilităţile de tip cloud şi încă şi mai puţine valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât emailurile, cum ar fi diverse activităţi de management şi contabilitate.

În România, potrivit raportului, mai puţin de 10% dintre societăţile comerciale utilizează facilităţile de cloud, iar obstacolele aflate în calea antreprenoriatului în sectorul serviciilor împiedică adoptarea tehnologiilor digitale. Mai mult decât atât, doar 5% din România utilizează internetul pentru a descărca documente oficiale de pe site-urile publice, ceea ce oferă posibilitatea unor mari câştiguri de eficienţă prin adoptarea de noi tehnologii.

De asemenea, raportul menţionează că românii ar putea avea de câştigat de pe urma valorificării internetului. La ora actuală, doar 20% dintre şomerii României utilizează internetul pentru a-şi căuta un loc de muncă. Pentru cei care au un loc de muncă la ora actuală, aproape niciunul nu lucrează acasă, în comparaţie cu 10% în ţările din nordul şi vestul Europei.

Raportul prezentat la Iaşi mai observă şi că există inegalităţi la nivelul Uniunii Europene ce ar putea fi exacerbate, din cauză că sunt mai puţine şanse ca lucrătorii necalificaţi să folosească internetul pentru a-şi găsi un loc de muncă sau pentru a participa la o reţea profesională, comparativ cu lucrătorii calificaţi.

"Deşi apar pe internet oportunităţi noi şi fără precedent, există şi posibilitatea continuării excluziunii, în special pentru lucrătorii necalificaţi", a afirmat senior economist pentru ţările EAC din cadrul Băncii Mondiale şi autor principal al raportului, Hernan Winkler.

El a precizat totodată că sunt necesare politici publice care să-i poată ajuta pe oameni să se adapteze noilor provocări.

"Concentrarea pe măsurile care sporesc alocaţiile pentru sănătate şi pensiile din cadrul economiei liber profesioniste sau care facilitează tranziţia lucrătorilor strămutaţi spre noi locuri de muncă poate deveni mai eficientă decât crearea unor reglementări cu scopul de a preveni anumite modificări tehnologice inevitabile", a mai spus acesta.

Conform raportului, politicile de facilitare a plăţilor aferente impozitelor şi contribuţiilor la buget în cadrul economiei online ar pute atrage lucrătorii din zona gri şi le-ar putea oferi protecţie şi drepturi specifice lucrătorilor. Îmbunătăţirea concurenţei poate de asemenea să contribuie şi la susţinerea adoptării tehnologiilor TIC în rândul societăţilor UE, în special în ţările din sudul Europei, o regiune unde mediul concurenţei este relativ slab.

Reprezentanţii Băncii Mondiale consideră totodată că avântul economiei online şi modalităţile de angajare alternative vin cu o nouă provocare pentru reglementările existente la nivelul pieţei muncii şi pentru contractul social, care au fost stabilite pentru a proteja lucrătorii salarizaţi aflaţi în posturi ocupate pe termen lung. Uniunea Europeană are oportunitatea unică de a putea de a conduce agenda de politici publice pentru a face ca locurile de muncă din economia digitală să fie mai incluzive şi mai productive. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniela Malache, editor: Oana Popescu)