Bucureşti, 2 mar /Agerpres/ - Liberalizarea pieţei gazelor fără măsuri colaterale, precum o Bursă a gazelor, ar fi extrem de periculoasă pentru majoritatea industriilor din România, a declarat, joi, Ioan Cezar Corâci, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Chimică şi Petrochimică (FEPACHIM), într-o dezbatere pe tema proiectului Legii de aprobare a OUG 64/2016 privind liberalizarea preţului la gazele naturale.

'Aplicarea directivei europene care stă la baza proiectului de liberalizare a pieţei gazelor, singură, fără măsuri colaterale, cum ar fi construirea unei Burse a gazelor, ar fi extrem de periculoasă pentru majoritatea industriilor din România. Dacă analizăm industria în ansamblu, poate cu excepţia ramurii electrotehnică şi construcţii de maşini, în rest toate sunt dependente de consumul de gaze naturale. Cred că o măsură care ar duce brusc la creşterea preţului gazelor ar fi un mare pericol pentru întreaga industrie românească şi pentru buget pentru că foarte multe ramuri vor deveni necompetitive şi va duce la o scădere a economiei româneşti. Sunt conştient că nu ne putem opune aplicării unor directive europene, cred însă că trebuie să găsim toate măsurile de apărare, în special a producţiei industriale, pe care le permite legislaţia europeană şi pe care le practică şi alte ţări', a spus Ioan Cezar Corâci.

Acesta a apreciat că una dintre cele mai afectate industrii ar fi cea a producerii îngrăşămintelor, unde costul gazelor reprezintă 40% din preţul final al produselor.

'Nu ne putem imagina o ţară care este a doua ca suprafaţă de teren arabilă la mia de locuitori fără o industrie de îngrăşăminte. A existat, până în prezent, un mod indirect de subvenţionare a industriei de îngrăşăminte prin acceptarea acelui coş de gaz cu o parte luată din producţia internă care avea un preţ şi o altă parte din, să spunem, piaţa liberă sau din import. Prin liberalizare, înţeleg că această modalitate va dispărea automat. Industria de îngrăşăminte, care are tehnologii relativ competitive este la limita de subzistenţă. Sigur că cineva care crede ca şi mine în economia de piaţă ar putea să spună că liberalizarea preţului gazelor ar duce la scăderea preţului, dar asta în condiţiile unor mecanisme care să facă funcţională o piaţă reală concurenţială. Există şi alte ramuri care sunt mari consumatoare de gaze şi foarte rentabile în economia românească, precum industria cimentului. Cred că şi cei din această industrie sunt foarte îngrijoraţi de evoluţia preţului gazelor naturale', a spus Cezar Corâci.

La consultările cu reprezentanţii unor sindicate, ai ELCEN şi RADET, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a cerut acestora să prezinte studii despre impactul pe care l-ar avea liberalizarea pieţei gazului începând cu 1 aprilie 2017, apreciind totodată că o Bursă a gazelor ar fi cu adevărat utilă când prin acest instrument s-ar vinde circa 60% a producţiei.

'Până acum au fost luate în discuţie doar opiniile celor din sector, nu şi ale celor care plătesc. Există o ordonanţă 64 aprobată de Guvern anul trecut, prin care se încearcă grăbirea liberalizării pieţei gazului începând cu 1 aprilie 2017, la toate categoriile de consumatori inclusiv cei casnici şi cei care consumă gaz pentru încălzirea populaţiei, în special ELCEN. Ne-am pus întrebarea, în acest context, ce se va întâmpla pentru perioada următoare, în raport de ceea ce înseamnă activitate economică în domeniul gazelor de la producător până la furnizor, dar şi ce se va întâmpla cu cei care consumă gaz în special pentru activitatea economică', a spus Iulian Iancu.

Reprezentanţii ELCEN au atras atenţia că preţul gazelor pentru populaţie va creşte după 1 aprilie şi se va alinia la preţul pentru consumatorul non-casnic.

'Trebuie luată în calcul componenta gazului pentru populaţie, cel care contribuie la producţia pentru energie termică populaţie, şi care are un preţ reglementat de 60 lei/Megawatt/oră până la 1 aprilie 2017. După 1 aprilie acest preţ ar putea creşte, în lipsa altei reglementări, la 72 lei/Megawatt/oră, se va alinia la preţul consumatorului non-casnic, adică pentru industrie. Cum la ELCEN ponderea gazului în preţul energiei termice este undeva la 80%, creşterea preţului pentru populaţie la gigacalorie ar fi de circa 23-24 de lei', a spus Adrian Diaconu, director în cadrul ELCEN.

Acesta a precizat că ar fi o anomalie ca ELCEN-ul să aibă la intrare un preţ nereglementat, stabilit de piaţa liberalizată, iar la ieşirea către consumatorul casnic să aibă un preţ reglementat. Iar acest fapt va avea implicaţii sociale majore, după cum spune Diaconu. 'Tot acest efort al Primăriei, sau al populaţiei, se va duce practic în profitul găzarului', a precizat Diaconu. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu)