Bucureşti, 23 feb /Agerpres/ - Creşterile salariale prevăzute de Legea salarizării unitare sunt deja bugetate, iar banii există, a declarat, joi, într-un interviu pentru AGERPRES, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu.

Aceasta a precizat că, odată cu aplicarea Legii salarizării unitare, salariul minim creşte la 1.750 de lei, iar salariile vor fi separate de indemnizaţii care urmează să fie stabilite în funcţie de salariul mediu pe economie.

Pe de altă parte, Lia Olguţa Vasilescu afirmă că banii de pe Pilonul II de pensii nu vor fi folosiţi pentru a acoperi deficitul la Fondul de Pensii iar legislaţia pe Pilonul II de pensii nu va fi modificată.

Ministrul Muncii, a subliniat, totodată că, în cazul unei posibile crize economice, nu ar accepta vreodată, în calitate de ministru, să taie vreun salariu sau vreo pensie.


AGERPRES: Legea salarizării unitare va intra în dezbatere publică începând din 5 martie?
Lia Olguţa Vasilescu: Aproximativ, nu am avansat o dată foarte exactă, cam atunci ne-am făcut noi calculele că ar urma să primim absolut toate datele de la sindicate şi de la ministere.

AGERPRES: Credeţi că este suficient timp pentru dezbateri?
Lia Olguţa Vasilescu: Există varianta să se transmită direct Parlamentului, printr-un proiect de lege al parlamentarilor, adică ea să fie asumată de coaliţia majoritară. Deocamdată nu am luat în discuţie acest lucru, dar este foarte clar că trebuie mai mult timp pentru dezbaterea Parlamentului României. Cert este că termenul de adoptare va trebui să fie 1 iulie, clar.

AGERPRES: De ce a fost nevoie să împărţiţi veniturile în două categorii, salarii şi indemnizaţii?
Lia Olguţa Vasilescu: Pentru că până acum s-a ajuns în situaţii foarte ciudate. În primul rând, dacă luăm exemplul autorităţilor publice locale, nu o să avem nicio primărie din România, sau niciun consiliu judeţean, care să aibă acelaşi nivel de salarizare. În fiecare astfel de instituţie există cifre diferite atunci când ceri statul de plată. Foarte multe dintre aceste lucruri s-au întâmplat din cauza indemnizaţiilor, care au fost incluse în salarii până acum, deşi nicăieri în lume indemnizaţiile nu sunt în acelaşi loc cu salariile, pentru că la indemnizaţie nu poţi nici măcar să pui sporul de vechime, nu mai vorbesc de sporuri de fonduri europene şi aşa mai departe, iar atunci se ajungea în situaţia în care şeful instituţiei, ordonatorul principal de credite, care are şi cea mai mare responsabilitate, nu avea cel mai mare salariu din instituţie, fiind undeva pe la jumătate. În aceste condiţii ne-am gândit că este foarte bine să separăm indemnizaţiile de salarii, exact cum se întâmplă şi în alte ţări, şi în al doilea rând ne-am gândit să mai introducem un criteriu, să legăm indemnizaţia de salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, dacă economia creşte, atunci creşte şi indemnizaţia demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, vicepreşedinţilor. Dacă economia scade, atunci le scade şi lor indemnizaţia. Până la urmă sunt persoanele cele mai interesate de bunul mers al unei societăţi şi atunci trebuie să se reflecte şi în salarizarea lor mersul societăţii.

AGERPRES: Va fi pe salariul mediu pe economie sau pe salariul minim pe judeţ?
Lia Olguţa Vasilescu: Pornind de la salariul mediu pe economie, care anul asta este 3131 de lei şi în anul 2021, conform Comisiei de Prognoză, urmează să ajungă la 5.000 de lei.

AGERPRES: Dar nu ar afecta mai bine salariul mediu pe judeţ, pentru că altfel ai putea vedea strict pe judeţ?
Lia Olguţa Vasilescu: Nu, pentru că iar facem nebunie. Ideea este, că dacă se numeşte "Legea salarizării unitare a bugetarilor", e clar că şi primarul de la Cluj şi primarul de la Craiova trebuie să aibă acelaşi salariu, atâta timp cât reprezintă o localitate cu peste 200.000 de locuitori. De altfel, se porneşte de la primari şi viceprimari, cu localităţi sub 1.500 de locuitori, apoi este un alt nivel de salarizare pentru cei care au localităţi de 3.000 de locuitori, 5.000, 10.000 şi aşa mai departe până se ajunge la primarul general al capitalei.

AGERPRES: Există posibilitatea ca angajaţii din sectorul public să treacă pe salariul minim de 1.750 lei din acest an?
Lia Olguţa Vasilescu: Noi pornim de la o bază salarială de 1.750 de lei. Începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării. De ce am făcut acest lucru, pentru că la ora actuală, cele mai mici salarii din zona publică locală sunt cele până în 4.000 de lei şi sunt foarte multe clase care aici chiar erau încălecate una peste cealaltă. Astfel, o persoană care are o vechime de 15 ani, de exemplu, şi este inginer câştigă un salariu de 2.000 de lei şi se poate întâmpla ca, în aceeaşi instituţie, o altă persoană să fie cu un salariu de 4.000 de lei în aceleaşi condiţii, iar noi trebuie să evităm toate lucrurile acestea, bineînţeles, pornind de la o bază salarială minimă. În al doilea rând mai este un lucru pe care nu îl înţeleg sindicatele. Când eşti bugetar porneşti de la un salariu fix, pe care îl ai în legea unică a salarizării. Nu ai posibilitatea să îţi negociezi salariul cu angajatorul, aşa cum se întâmplă în mediul privat.

AGERPRES: De la ce masă salarială porneşte legea şi la cât se ajunge în 2020?
Lia Olguţa Vasilescu: De la 32 de miliarde, banii sunt prevăzuţi până în 2020, adică noi trebuie să ne încadrăm, cu toate creşterile salariale pe care le facem, până în anul 2020, cu ceea ce este acum în plată, la care să se adauge încă 32 de miliarde. De exemplu Legea doamnei Rovana Plumb pornea de la 42 de miliarde, dar pentru 5 ani, nu pentru 3 ani, cât este această lege, iar Legea Pîslaru, a Guvernului tehnocrat, pornea pe 5 ani, de la 19 miliarde, deci este foarte clar că această ultimă variantă va fi cea mai benefică pentru mediul bugetar.

AGERPRES: Ce se întâmplă dacă nu sunt venituri necesare pentru a acoperi legea?
Lia Olguţa Vasilescu: Nu există aşa ceva. În primul rând aş vrea să va spun că aceste creşteri se fac gradual, până în anul 2020, şi toate aceste creşteri salariale sunt deja bugetate în intermediul acestei anvelope salariale de 32 de miliarde şi sunt bani existenţi.

AGERPRES: În cazul în care avem o situaţie economică dificilă, nu din cauza României, poate să fie şi un context internaţional, pentru ce măsuri aţi opta: concedieri, tăieri de salarii sau majorări de taxe?
Lia Olguţa Vasilescu: Aş opta pentru programul de guvernare al PSD-ului, care este cel mai bun. În niciun caz nu aş accepta vreodată, că ministru, să tai vreun salariu, sau vreo pensie, iar în ceea ce priveşte majorările de taxe, nu sunt pe ministerul meu, aşa că nu mă pronunţ, dar este foarte clar că ne vom încadra în aceşti bani şi nu va fi niciun fel de problemă.

AGERPRES: Pensiile vor creşte şi, potrivit estimărilor, va creşte şi deficitul la fondul de pensii. Cum va fi acoperit?
Lia Olguţa Vasilescu: Tot timpul a fost deficit la pensii şi de fiecare dată s-au alocat bani de la bugetul naţional. Până la urmă pensia este un drept câştigat de persoanele care au contribuit o anumită perioadă. Dacă mă întrebaţi pe mine cum trebuie rezolvată această situaţie, va spun clar, prin creşterea natalităţii, pentru ca, în momentul în care noi, cei care avem 35-40-45 de ani, când ajungem la pensie să mai fie cineva care să lucreze în această ţară şi care să ne poată suporta şi nouă pensiile, pentru că acum ne confruntăm cu o migraţie masivă a forţei de muncă, iar din această cauză facem tot felul de eforturi şi modificări de legi că să atragem în interiorul graniţelor această forţă, uneori cea mai calificată de muncă şi în acelaşi timp să crească economia, astfel încât deficitul să fie cât mai mic, pentru că un deficit va fi întotdeauna.

AGERPRES: Cum vi se pare ideea utilizării banilor acumulaţi în Fondul de Pensii, vehiculată în spaţiul public?
Lia Olguţa Vasilescu: Există o lege cu Pilonul II de pensii, noi ar trebui să alocăm 6% pentru Pilonul II de pensii (nivelul contribuţiilor la fondurile de pe pilonul II de pensii ar fi trebuit să ajungă la 6% din salariul brut - n.r.), se va întâmpla acest lucru de anul viitor, pentru că din păcate anul acesta Guvernul s-a investit foarte târziu, s-a investit după luna ianuarie, iar bugetul, de asemenea, a fost creionat foarte târziu.
Nu există altă variantă decât cea legală. Acolo nu va intra nimeni în modificare. Sunt şi foarte multe fonduri de investiţii interesate de Pilonul II de pensii şi e clar că legea nu mai poate fi modificată.

AGERPRES: Câte proiecte găsite în minister consideraţi că sunt viabile şi realizabile în mandatul dumneavoastră?
Lia Olguţa Vasilescu: Nu ştiu ce înţelegem prin proiecte găsite în minister, pentru că au fost nişte planuri de interes naţional pe care le-am continuat, iar ca şi lege importantă ce am primit în momentul în care am fost învestit a fost Legea salarizării unitare despre care v-am spus că nu puteam să o aplicăm, pentru că nu era în concordanţă cu programul nostru de guvernare. Dimpotrivă, noi acum nu facem altceva decât să corectăm foarte multe ordine de ministru care s-au dat în ultimul an şi care ne-au adus în situaţia în care fie aparţinătorii persoanelor cu handicap care se află în centre trebuie să plătească sume foarte mari, aici incluzând şi costul persoanelor angajate la aceste centre de tratament, ceea ce până atunci suporta statul român şi tot aici vrem să întoarcem. Presiunea nu trebuie să fie pusă pe familie sau pe persoana cu dizabilităţi. Dimpotrivă, tot statul trebuie să ajute. De asemenea, este vorba despre copiii cu sindrom Dawn care, dintr-o eroare, nu vreau să cred că a fost altceva, au rămas fără indemnizaţia însoţitorului şi acum va trebui să corectăm acest ordin.

AGERPRES: Cum apreciaţi nivelul cheltuielilor de protecţie socială din România?
Lia Olguţa Vasilescu: Depinde la ce ne referim: la centrele de plasament, la persoanele pe 416 (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat - n.r.)? Interesul nostru este să stimulăm ocuparea, în sensul că am prognozat că, la sfârşitul acestui an, o să avem o rată a şomajului de 4,3%, mult mai mică decât a fost la sfârşitul anului trecut. Ce facem pentru a încuraja munca? În primul rând, stimulăm mediul de afaceri pentru a face cât mai multe angajări, şi aici aş putea să vă dau exemplul de beneficii pe care le facem mediului de afaceri, atât prin ministerul nostru, cât şi pe alte ministere. În acelaşi timp, am luat tot felul de măsuri ca să nu mai avem migraţia forţei de muncă în afara graniţelor, ci în interiorul graniţelor. Şi vă dau exemple foarte concrete. Prin Programul 'Prima chirie' o persoană care îşi găseşte un loc de muncă în interiorul ţării la peste 50 de kilometri de localitatea de domiciliu va avea asigurate cheltuielile de chirie şi de utilităţi. În zona de Vest a României, de exemplu, care este cea mai dezvoltată pentru că este foarte apropiată de graniţă, în primul rând, există şomaj zero sau oricum sub 1%. Deja este o problemă foarte mare să reuşească să încadreze persoane... În acelaşi timp, sunt alte localităţi din zona de Est a României sau din zona de Sud unde rata şomajului este mult mai mare. Atunci, am încercat ca migraţia acestor români să se întâmple în interiorul graniţelor să fie cât mai aproape de casă, plus că statul român câştigă mai mult având aceşti oameni în România decât fiind plecaţi în afară.

În ceea ce priveşte mediul de afaceri, îl stimulăm ca să facă angajări prin mai multe iniţative legislative şi cu finanţare din fonduri europene pe Programul Operaţional Capital Uman. De exemplu, Start-Up Nation, care este un proiect al Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, prin care 10.000 de firme noi primesc o finanţare de câte 50.000 de euro cu condiţia să angajeze minimum două persoane pe o perioadă de trei ani. De aici estimăm să fie o creştere cu 30.000 de locuri de muncă.
În privinţa Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, deja avem în avizare două proiecte de lege care se referă la ucenicie şi la stagiu. Mai precis, dacă un angajator va accepta să angajeze un ucenic, care este o persoană între 16 şi 65 de ani, va primi de la statul român, cu finanţare din fonduri europene, suma de 250 de euro, deci aproape salariul minim pe economie. Aceşti bani îi va primi lunar pe o perioadă de trei ani de zile, cu condiţia să nu întrerupă contractul de muncă al persoanei respective. Dacă un angajator va dori să preia un absolvent de studii superioare să-i ofere un contract de stagiu pe o perioadă de trei ani va primi lunar de la statul român, prin fondurile europene, aproximativ 300 de euro. Asta înseamnă că presiunea nu mai este pusă pe angajator să creeze locuri de muncă, dimpotrivă, cu aceşti bani îi dăm posibilitatea să se dezvolte, să facă altceva, să facă investiţii, dar în acelaşi timp ne asigurăm că piaţa forţei de muncă va creşte. Sigur că, începând din trimestrul următor, noi avem şi alte planuri, cum este Primul salariu, de exemplu, în care angajatorul va primi 50% din suma de 2.500 de lei cât ar urma să fie salariul unui absolvent de studii superioare.
Prin toate aceste măsuri încurajăm de fapt munca şi nu ne-munca. Ideea este să avem cât mai multe persoane care să fie ocupate, pentru că atunci este luată şi presiunea de pe stat care nu mai plăteşte foarte multe indemnizaţii de şomaj sau foarte multe ajutoare sociale.

AGERPRES: Cum vi se pare nivelul actual al alocaţiei pentru copii?
Lia Olguţa Vasilescu: Sigur că ar trebui să crească. Nu cred veţi întreba un român dacă să crească alocaţia pentru copii şi vă va spune altceva. Această alocaţie pentru copii nu trebuie să uităm că a fost dublată tot de PSD printr-un proiect de lege al parlamentarilor noştri în urmă cu doi ani, de la 42 de lei la 84 de lei, dar vreau să vă spun că aici ne-am gândit foarte mult la deduceri. La un sistem de deduceri fiscale pentru încurajarea în primul rând a natalităţii. Dacă ai un copil, ai o deducere de 1.600 de la un salariu sub 5.000 de lei sau un venit al familiei sub 5.000 de lei. Dacă venitul creşte peste 5.000 de lei atunci deducerea pentru copil va fi de 1.200 de lei.

AGERPRES: Se vehicula ideea ca unii părinţi să renunţe la această alocaţie dacă au posibilităţi materiale.
Lia Olguţa Vasilescu: Sunt cazuri în România în care s-a renunţat la alocaţie. Eu pot să vă dau cazul Craiovei unde peste 200 de romi care şi-au găsit un loc de muncă în târgul săptămânal au renunţat de bunăvoie la ajutoarele sociale. E o ştire pozitivă care din păcate nu prea a apărut în presa naţională.

AGERPRES: Cum comentaţi aprobarea Ordonanţei 13 şi efectele generate de aceasta în societate?
Lia Olguţa Vasilescu: Aprobarea ordonanţei sau abrogarea ordonanţei?

AGERPRES: Şi aprobarea şi abrogarea?
Lia Olguţa Vasilescu: Eu cred că toţi românii şi-au dat seama că a fost o ordonanţă necesară şi care oricum va trebui să fie aplicabilă într-o formă sau alta de Parlamentul României. Atât timp cât ai o decizie a Curţii Constituţionale care te obligă ca, în termen de 45 de zile, să adopţi o măsură vizavi de abuzul în serviciu sau vizavi de conflictul de interese sau vizavi de celelalte articole care erau în ordonanţă mai devreme sau mai târziu tot acolo se va ajunge. Din păcate, faptul că s-a abrogat această ordonanţă de urgenţă a dus România în situaţia în care să se dezincrimineze abuzul în serviciu. Şi cred că acesta nu şi-a dorit niciunul dintre cei care au ieşit în piaţă.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu părinţii care şi-au scos copii la proteste?
Lia Olguţa Vasilescu: Este o întrebare pe care nu trebuie să o adresaţi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru că nu noi suntem cei în drept să ne ocupăm de acest lucru. A fost o confuzie generală în sensul că nouă ni s-au cerut de către mass-media pe Legea 544 din 2001 răspunsuri vizavi de numărul de sesizări care s-au formulat către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiilor. A fost singura măsură pe care noi am luat-o, ca să cerem ANPDCA să ne spună numărul de sesizări care s-au făcut de persoane fizice, ONG sau chiar instituţii de presă şi să îl dăm mai departe presei. În ceea ce priveşte măsurile care se pot lua acestea sunt aplicate doar de Poliţie. Nu are nicio legătură Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Este o precizare pe care am făcut-o de 1000 de ori şi de fiecare dată s-a interpretat cu totul şi cu totul altfel. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)