Bucureşti, 23 feb /Agerpres/ - Operatorii poştali trebuie să se plieze pe noile tendinţe, care derivă din expansiunea mediului online, iar Poşta Română se poate eficientiza prin oferirea de servicii moderne, indiferent dacă rămâne de stat sau va fi privatizată, a declarat Botond Szebeny, secretar general al Asociaţiei Europene a Operatorilor Poştali Naţionali (PostEurop), într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă - AGERPRES.

Acesta consideră că un operator poştal trebuie să fie eficient în ceea ce priveşte structura costurilor, tehnologia, operaţiunile şi, în acelaşi timp, în dezvoltarea de noi servicii. "Consider că acestea reprezintă cocktail-ul magic, dacă pot spune aşa, într-un cuvânt, pentru modernizare, pentru a obţine eficienţă, diversificare", a precizat Botond Szebeny.

Chiar dacă se află în declin, scrisoarea tradiţională, pe hârtie şi trimisă prin poştă, nu va dispărea total, cu toată expansiunea mediului online, pentru că unii oameni nu au acces la internet sau pur şi simplu preferă să primească şi să trimită corespondenţe pe hârtie, crede reprezentantul PostEurop.

Botond Szebeny a arătat că, la nivel european, există circa două milioane de angajaţi în sectorul poştal şi a explicat, totodată, de ce este nevoie de un număr atât de mare de oameni în acest domeniu.

AGERPRES: Care consideraţi că sunt principalele provocări cu care se confruntă sectorul poştal în zilele noastre?

Botond Szebeny: În prezent, suntem în mijlocul unui amplu proces de transformare. În mod tradiţional, industria poştală s-a bazat pe colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor de scrisori. Vorbim despre cantităţi uriaşe de scrisori, dar şi de un număr foarte mare de angajaţi. În prezent, încă avem un număr de două milioane de angajaţi sub umbrela membrilor PostEurop, dar tradiţionala scrisoare a decăzut. Procesul de declin a început odată cu criza economică, iar acum înregistrăm scăderi de 20-30% în ceea ce priveşte corespondenţa clasică în unele ţări. În acelaşi timp, suntem obligaţi să asigurăm serviciul universal, prin furnizorul naţional de servicii poştale din fiecare ţară membră PostEurop şi, în consecinţă, trebuie să păstrăm acest serviciu la un anumit nivel, adică să facem livrare zilnică la fiecare adresă de pe întreg teritoriul ţării, ceea ce face şi Poşta Română, în maximum cinci zile.

Aşa că, având în vedere scăderea volumelor de scrisori trimise prin poştă, în timp ce posibilitatea reducerii dimensiunii infrastructurii nu există, se pot face numai paşi mici. Rămâne, astfel, întrebarea cum poate fi eficient modelul de afacere existent, cum poate fi păstrat sustenabil? O oportunitate mare pentru operatorii poştali, în procesul de transformare actual prin care trec, se bazează pe posibilităţile oferite de comerţul electronic, şi anume livrarea de colete rezultate în urma activităţilor de vânzări online.

În prezent, suntem în plină expansiune a comerţului electronic, iar traficul mare de colete este generat atât de la companiile locale, cât şi dar de prezenţa din ce în ce mai mare a traficului transfrontalier, deoarece acum este mult mai uşor de a comanda bunuri din Marea Britanie, Germania, Franţa. De asemenea, cantităţi uriaşe de mărfuri provin şi din Asia. În consecinţă, noi folosim această oportunitate, în calitate de operatori poştali, şi derulăm împreună un proiect european numit Interconnect, pentru a face ca reţelele noastre interne să devină mai conectate, astfel încât coletele să ajungă mult mai uşor dintr-o parte a Europei în cealaltă parte.

AGERPRES: Ce trebuie să facă operatorii poştali pentru a se adapta noilor tendinţe?

Botond Szebeny: Livrarea de colete provenite din comenzile online, pentru a se putea face performant, necesită un alt gen de abordare, un nou tip de infrastructură pentru că livrarea de colete mai mari este diferită de livrarea de scrisori. Este nevoie de un alt tip de maşini de sortare a coletelor, de maşini utilitare, iar destinatarul trebuie să meargă la oficiul poştal pentru preluarea trimiterii. Acesta este un concept complet nou care necesită multe investiţii, dar avem know-how-ul industriei poştale pentru a gestiona acest tip de reţea fizică şi pentru a administra, în acelaşi timp, un număr mare de angajaţi, deoarece suntem angajatorul cel mai mare pentru, practic, toate ţările.

Operatorii poştali îşi mai diversifică activitatea şi în alte zone, cum ar fi serviciile financiare, companii de asigurări, servicii de telefonie mobilă, în unele ţări, sau servicii de e-guvernare. Infrastructura existentă, cea mai mare infrastructură fizică din Europa, industria serviciilor poştale, poate fi folosită în noile condiţii, în care livrarea de scrisori a scăzut, dar creşte mult numărul coletelor, numărul serviciilor financiare, serviciilor legate de autorităţi guvernamentale sau telefonie.

Această transformare este vizibilă în toate ţările, dar operatorii poştali nu aleg aceeaşi strategie în fiecare ţară, deoarece sunt strâns legaţi de realităţile sociale, economice şi politice. Astfel, strategia diferă, în mod evident, de la o ţară la alta şi fiecare operator poştal şi-a identificat o strategie optimă. Astfel că niciun operator poştal nu a dat faliment, cei mai mulţi din ei au performanţe financiare, iar unii sunt chiar privatizaţi. În Europa sunt opt operatori poştali care, în prezent, sunt listaţi la bursă, au realizări notabile, iar procesul de transformare a avut succes.

AGERPRES: Credeţi că, în timp, scrisoarea tradiţională va dispărea?

Botond Szebeny: Sperăm că acest lucru nu se va întâmpla, dar traficul se va stabiliza, cu siguranţă, la un nivel mult mai scăzut, poate la jumătate sau doar la o treime faţă de trecut, dar noi credem în continuare în valoarea corespondenţei de scrisori. În acest sens, am iniţiat campanii europene de proiecte pentru a promova această idee, "Print Power" sau "Keep me posted EU". Prin aceste proiecte ne dorim să promovăm ideea că poşta fizică este un instrument valoros. Oamenii preferă transmiterea pe cale electronică care este atractivă, dar aceasta duce la saturaţie.

Sunt companii care susţin că au trecut de la scrisoarea tradiţională la cea electronică, pentru transmiterea publicităţii, din motive ecologice, salvând, astfel, pădurile. În realitate, reprezentanţii companiilor se bucură mai mult de scăderea costurilor şi mai puţin de salvarea pădurilor.

La polul opus, există încă o parte semnificativă a populaţiei care nu face parte din economia digitală, din societatea digitală. Vorbim aici despre ţări ale Europei mai puţin dezvoltate şi, desigur, despre populaţia mai în vârstă care nu agreează folosirea internetului sau nici măcar nu au un calculator. Există regiuni izolate din diverse ţări în care nu există acces 3G sau 4G sau acces de bandă largă sau, pur şi simplu, există oameni cărora nu le place să folosească telefoanele inteligente sau calculatoare. Conform statisticilor, din această categorie face parte o treime din societatea ţărilor europene dezvoltate. Pentru ei, dreptul de a păstra sau de a primi o scrisoare este foarte important.

Este evident că sistemul digital trebuie să fie dezvoltat, dar nu în dauna celui fizic, ci împreună. Există foarte bune exemple de afaceri cum ar fi eBay, Amazon, Yahoo, care folosesc cataloage fizice pentru a-şi promova serviciile, deoarece realizează că promovarea acestora prin internet nu este suficientă. Folosirea combinată a publicităţii online şi a celei pe suport de hârtie nu face decât să mărească audienţa. În prima etapă, scrisoarea, catalogul tipărit, pot fi folosite ca instrumente foarte eficiente, iar abia apoi să intervină comanda online şi livrarea comenzilor prin poştă.

Am observat exemple în Europa, în care factorii de decizie, politicienii, au luat decizii prin intermediul cărora au dezavantajat în mod practic trimiterile fizice de scrisori, deoarece forţează cetăţenii să primească corespondenţa sub formă electronică, iar aceasta creează probleme financiare. Deci acesta este domeniul în care recomandăm factorilor de decizie din zona politică să menţină echilibrul, calmul, şi să încerce să le combine, iar operatorii poştali pot face asta şi chiar întreprind multe acţiuni, menite să determine factorii de decizie să înţeleagă. Suntem încrezători, din acest punct de vedere, că poşta de scrisori nu va dispărea.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre Poşta Română? Am încercat să o optimizăm, chiar să o privatizăm, să o restructurăm. Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun scenariu de optimizare a Poştei Române?

Botond Szebeny: Sunt în industria serviciilor poştale de ani de zile, astfel că pot urmări demersurile în ceea ce priveşte dezvoltarea, dar încă nu îndrăznesc să intru în detalii legate de activităţile întreprinse de anumite companii, întrucât eu nu am întotdeauna posibilitatea să văd tot ce se întâmplă. Pot, însă, să constat că au fost realizate multe progrese. Eu, desigur, sunt conştient de anumite lucruri care se întâmplă în interiorul, dar şi în exteriorul Poştei Române.

Am aflat, de asemenea, discutând cu directorul general, Andrei Stănescu, că există o mulţime de idei bune, în perspectivă, pentru dezvoltarea serviciilor şi dezvoltarea infrastructurii, legate de sfera comerţului electronic. Desigur că ceea ce se aplică aici se poate aplica şi în alte ţări, întrucât un operator poştal trebuie să fie eficient în ceea ce priveşte structura costurilor, tehnologia, operaţiunile şi, în acelaşi timp, în dezvoltarea de noi servicii. Consider că acestea reprezintă cocktail-ul magic, dacă pot spune aşa, într-un cuvânt, pentru modernizare, pentru a obţine eficienţă, diversificare.

În ceea ce priveşte structura acţionariatului, nu există un model unic în Europa. Am constatat că operatorii pot fi eficienţi şi aparţinând 100% statului sau parţial şi pot deveni eficienţi, de asemenea, prin privatizare. Prioritatea este aceea de a deveni eficient, de a oferi servicii moderne, şi ulterior statul poate interveni şi decide ce fel de structură de acţionariat doreşte să aplice, însă nu considerăm că există un model unic în acest sens. Ceea ce încerc să spun este că fiecare ţară este diferită, operatorii poştali încă sunt conectaţi foarte mult la realităţile locale economice, politice şi sociale şi, deşi există anumite aspecte care pot fi, desigur, preluate din bunele practici la nivel internaţional cum ar fi know-how-ul, o mulţime de decizii trebuie asumate la nivel local, având în vedere aceste caracteristici. Aşadar, eu nu cunosc o reţetă magică pentru soluţionarea tuturor problemelor, însă direcţia-cheie este aceasta.

AGERPRES: Aţi menţionat că, în fiecare ţară, sectorul poştal are o mulţime de angajaţi. Este într-adevăr nevoie de toţi aceşti angajaţi pentru serviciile poştale?

Botond Szebeny: Avem nevoie cu siguranţă de un număr mare de angajaţi. Fie că vorbim despre 5% în plus sau 5% în minus, desigur anumite câştiguri în materie de eficienţă se pot obţine.

Pentru ca numărul total de angajaţi să nu se schimbe, salariaţii pot fi reintegraţi în sectorul poştal. Mă refer la cei care lucrează în domeniul serviciilor de livrare scrisori tradiţionale, care pot intra pe zona serviciilor de livrare colete sau în domeniul serviciilor financiare, astfel încât, după un declin inevitabil în serviciile tradiţionale ale operatorilor poştali, să se producă o creştere în noile domenii de activitate. Desigur, numeroşi operatori poştali au redus numărul angajaţilor, dar în alte ţări sau în cadrul altor companii de profil, care au ca activităţi de bază serviciile logistice sau financiare, aceştia sunt în creştere.

Când am început să lucrez în domeniu, la nivel european erau peste două milioane de angajaţi, iar în prezent numărul acestora nu s-a schimbat. Desigur că structura s-a schimbat, însă în continuare nu aş putea spune că soluţia magică este aceea de a reduce numărul lor la jumătate, ca mai apoi totul să fie în regulă. Ei bine, nu. Aşadar, cel mai bine este de a găsi noi produse, de a identifica soluţii optime pentru aceşti angajaţi. Aşadar sugerăm reprezentanţilor top-managementului companiilor ca dincolo de creşterea eficienţei, pe care în mod evident doresc să o realizeze, să aibă, de asemenea, în vedere faptul că cel mai bine este să diversifice produsele, să aducă serviciile în infrastructura proprie, care este cea mai mare infrastructură fizică din Europa. Rolul pe care operatorii poştali îl au şi faptul că producem mai mult de 1% din PIB la nivel Europei sunt vizibile şi din perspectiva Comisiei Europene. Consider că acţiunile Poştei Române se armonizează cu tendinţa europeană în ceea ce priveşte direcţia de dezvoltare.

AGERPRES: Poşta Română organizează în acest an, la Bucureşti, Adunarea Plenară a PostEurop. Care sunt obiectivele propuse pentru acest eveniment?

Botond Szebeny: Suntem încântaţi de faptul că în acest an, la Bucureşti, Poşta Română organizează Adunarea Plenară şi consider că este important ca PostEurop să vină în această regiune. Poşta Romană este membru al boardului de manageri, Asociaţia având peste 50 de operatori poştali membri din toată Europa, atât din ţări membre ale Uniunii Europene, cât şi non-UE, şi dintre aceştia, 11 sunt membri ai boardului de management ales la fiecare trei ani. Poşta Romană a fost realeasă în noiembrie anul trecut pentru un nou mandat de trei ani. Membrii, în general, îşi desfăşoară activitatea şi ca reprezentanţi regionali şi, dincolo de acest lucru, este important atât pentru PostEurop, cât şi pentru România, ca Poşta Română să prezinte Comunităţii Europene demersurile pe care le întreprinde. Am încredere că acest eveniment va reprezenta un câştig de ambele părţi.

Aceasta va fi o oportunitate pentru Adunarea Plenară de a discuta despre toate provocările, inclusiv comerţul electronic sau noi aspecte precum taxele pe valoarea adăugată sau procedurile vamale. Cu astfel de aspecte nu ne-am confruntat în trecut, însă în prezent, schimbările produse în ceea ce priveşte traficul poştal, trimiterile din Asia, de exemplu, au oferit un context nou serviciilor conexe, care necesită, de asemenea, o cooperare strânsă cu autorităţile. Mă bucur să constat că Poşta Română beneficiază de suportul autorităţilor, şi aici mă refer la Autoritatea de Reglementare, ANCOM, şi Ministerului Comunicaţiilor.

Am avut întâlniri cu preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu, şi cu Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu. Amândoi m-au asigurat de faptul că înţeleg rolul pe care Poşta Română îl joacă în economia României, înţeleg nevoia de dezvoltare şi vor face tot posibilul să ofere sprijinul de care un furnizor de serviciu universal are nevoie, conform Directivei Poştale. Aşadar, vorbim de un serviciu public specific pe care Poşta Română trebuie să îl presteze şi consider că, prin intermediul acestei Adunări Plenare, putem contribui la dezvoltarea operatorului Poşta Română. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica)