Bucureşti, 15 feb /Agerpres/ - Piaţa IT din România trebuie să fie cât mai complexă şi stabilă, iar sintagma de Silicon Valley a Europei să se traducă şi în realitate, nu doar declarativ, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Augustin Jianu.

Pe de altă parte, potrivit ministrului, la momentul actual Legea securităţii cibernetice nu se află pe lista sa de priorităţi, dar va fi nevoie de adoptarea unor măsuri legislative privind implementarea Directivei NIS - Networking Information Security, al cărei scop este de a asigura buna funcţionare a pieţei unice digitale.

Ministrul Comunicaţiilor a mai vorbit în interviu despre propria viziune referitoare la conceptul Smart City, despre administrarea domeniilor '.ro', stadiul proiectului Ro-Net, Poşta Română şi, nu în ultimul rând, despre intenţia de modificare a Ordinului comun privind facilităţile fiscale acordate programatorilor IT .

AGERPRES: Pentru început, aş dori să ne spuneţi câte ceva despre bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi, în special, despre majorarea de peste 18 ori a acestuia pentru anul 2017, comparativ cu execuţia preliminată din anul precedent.
Augustin Jianu: Nu este realmente o creştere atât de mare. Dacă facem o comparaţie între bugetul solicitat pentru 2016 şi bugetul solicitat pentru 2017, nu observăm mari diferenţe. Numai că execuţia în 2016 a fost foarte mică, undeva în jur de 5%. Au fost trei activităţi mari ca şi valoare, care nu s-au îndeplinit. Vorbim despre capitalizarea Poştei Române - sunt 170 de milioane (lei, n.r.), despre proiectul Ro-Net - unde sunt vreo 300 de milioane de lei şi despre plata contractului licenţelor Microsoft. Toate acestea nu s-au întâmplat anul trecut şi, în mod evident, le-am prins în bugetul anului acesta. Dacă, practic, le tăiem pe toate acestea, observăm în realitate un buget de 48 de milioane de lei care, raportat la execuţia de anul trecut de 26 de milioane de lei, vedem o creştere de aproape două ori a bugetului.

AGERPRES: În ce stadiu se mai află Legea securităţii cibernetice, din punct de vedere al circuitului de avizare?
Augustin Jianu: Sincer, nu cunosc şi nici nu mă interesează în momentul de faţă. Personal, Legea securităţii cibernetice nu este printre priorităţile mele şi nu va pleca mai departe către Parlament. Eu nu o voi prezenta în şedinţă de Guvern. Există o directivă europeană, aşa-zisa NIS - Networking Information Security, Directiva 1148/2016 adoptată în Parlament în vara anului trecut. Documentul spune, în linii mari, următoarele: companiile care furnizează servicii esenţiale către populaţie, şi aici ne referim la Energie, Transporturi, Utilităţi, sistemul bancar, sistemul pieţelor financiare, trebuie să minimeze riscurile trebuie să ia nişte măsuri interne manageriale şi de natură tehnică, astfel încât să diminueze riscul cibernetic. Practic, în planul de afaceri pe care companiile le vor avea, pe lângă celelalte categorii de riscuri care sunt acoperite prin costuri specifice, cum ar fi riscul de incendiu, trebuie să ia în calcul şi riscurile cibernetice. Dacă nu se conformează solicitărilor pe care Parlamentul European şi Consiliul European le-au pus în Directivă, atunci riscă o amendă proporţională cu cifra de afaceri anuală.
Atunci, existând Directiva, iar scopul ei este de a asigura buna funcţionare a pieţei unice digitale, eu nu văd sensul unei Legi a securităţii cibernetice în momentul de faţă. Cu siguranţă, vom avea o lege sau mai multe privind implementarea Directivei NIS pentru că suntem obligaţi ca până în mai 2018 să avem asemenea legislaţie. Eu, însă, voi porni aşa cum obişnuiesc, cu o consultare publică înainte de a avea orice fel de proiect de lege. Vreau să ştiu punctul de vedere al industriei, cei care vor trebui practic să se conformeze şi asupra cărora se răsfrâng prevederile. Voi porni o consultare publică şi vreau să cunosc punctul lor de vedere asupra formei legii. În funcţie de ceea ce primesc de la ei, de la societatea civilă, de la asociaţii patronale, vom porni cu redactarea proiectului de lege. Cu siguranţă că va trebui să consultăm şi COSC - Comitetul Operativ pentru Securitate Cibernetică, dar repet nu aş merge să-i spun că e o Lege a securităţii cibernetice, pentru că nu este. Vor fi nişte măsuri legislative privind implementarea Directivei NIS.
Dacă sunt alte nevoi privind siguranţa naţională, atunci COSC va trebui să le propună şi să le argumenteze suficient de bine. Din punctul acesta de vedere, mai durează puţin. Momentan, conform aceleiaşi directive, trebuie să redefinim strategia securităţii cibernetice naţionale, trebuie să o aducem la zi. Până în momentul în care o aducem la zi, nu putem să vorbim despre securitate cibernetică.
Nu am gândit încă un calendar, dar îl voi anunţa la momentul respectiv. Ideea este de avea până în luna iunie - iulie finalizarea acestor consultări. Începând cu luna iulie vom începe redactarea efectivă a textului proiectului de lege, după care consultarea COSC, dezbaterea publică de cel puţin 30 de zile, în aşa fel încât în septembrie să o putem prezenta în şedinţa de Guvern.

AGERPRES: La ora actuală se află în consultare publică intenţia ministerului pe care îl conduceţi de a schimba lucrurile în privinţa taxei de înregistrare şi de mentenanţă pentru domeniile '.ro'. Ce v-a determinat să luaţi o astfel de decizie şi ce nu a fost bun până la momentul actual, pe acest segment?
Augustin Jianu: Este o discuţie care porneşte din 2006, chiar şi mai devreme. Atunci, o parte dintre clienţi şi din înregistratorii acreditaţi au avut diverse nemulţumiri cu privire la administrarea domeniilor '.ro'. Inclusiv în zona politică au existat nişte intenţii de reglementare, există un proiect de lege în Parlament pentru care noi am dat un aviz negativ. Din punctul meu de vedere cam toate iniţiativele şi cam toate solicitările acestea au fost făcute pe genunchi. Nimeni nu au pornit de la nevoile reale, de la problemele reale. O nemulţumire a unui furnizor acreditat nu este suficientă pentru o cauză. Trebuie să pornim de la principii corecte de drept şi să propunem nişte acţiuni şi măsuri eficiente.
Spre exemplu, nu are sens să mutăm administrarea domeniilor '.ro' de la o instituţie de stat la altă instituţie de stat. Chiar nu are logică. În ceea ce priveşte propunerile venite din industrie ca aceste domenii să fie cumva administrate în comun, eu nu spun nu la această propunere, dar trebuie să vedem dacă există temei de drept, dacă există argumente solide pentru această măsură. Dacă da, atunci s-o facem, dar dacă nu, atunci să spunem de ce nu şi de ce păstrăm lucrurile într-un anumit fel.
Ca să rezum: au existat foarte multe încercări de reglementare, unele prin Hotărâre de Guvern, altele în nişte forme de auto-reglementare pe care le-a făcut RoTLD. Din punctul meu de vedere, lucrurile astea nu se pot face nici pe sub masă, nici pe genunchi şi trebuie făcute cu consultare publică, clar şi transparent pentru toată lumea, pentru ca oamenii să ştie de ce se iau anumite măsuri şi de ce nu se iau alte măsuri. Oportunitatea reglementării ţine de minister, dar nu putem să facem abstracţie de punctele de vedere pe care le primim.
Prin urmare, consider că trebuie reglementată transparent, cu dezbatere publică, cu consultare publică extensivă şi cred că în felul acesta s-ar calma un pic spiritele. Nu este chiar atât de simplu să reglementezi o chestiune care ţine de dreptul la proprietate. Practic, în momentul de faţă, ICI Bucureşti în interiorul căruia este RoTLD-ul are un contract cu IANA ((Internet Assignment Numbers Authority, n.r.), cu ICAN (The Internet Corporation for Assigned Names and Numbers, n.r.), prin care gestionează această resursă virtuală. Este şi foarte multă neînţelegere din partea populaţiei. Multă lume are impresia că au drept de proprietate asupra domeniului '.ro' pe viaţă, ceea ce nu este cazul, pentru că ICI nu le-a dat niciodată dreptul acesta de proprietate şi în principiu nu cred că l-ar putea da. Sunt foarte multe neînţelegeri care au dus la multă rumoare, la multe îngrijorări. Sunt foarte multe persoane care nu înţeleg că Internetul a pornit ca un organism privat şi care în continuare se bazează pe infrastructuri deţinute de către companii private. Cumva, au impresia că accesul la Internet, care ar trebui să fie un drept fundamental la omului,, e echivalent cu dreptul de a înregistra sau a deţine domenii sau nume de domenii, ceea ce nu e acelaşi lucru. Ca să lămurim, să limpezim apele şi să nu mai existe această rumoare, am hotărât că trebuie să facem reglementarea transparent. Bineînţeles că după ce va pleca din Guvern, va merge în Parlament şi atunci vor fi parcurse toate etapele fireşti.
De ce nu a fost bine până acum? Nu a fost bine dintr-un singur motiv: deciziile asupra administrării domeniilor '.ro' se luau într-o manieră total netransparentă. La foarte scurt timp după ce am fost numit ministru, am constatat că ICI Bucureşti luase o decizie prin Consiliul de Administraţie în care să facă această taxă anuală. Nu comentez substanţa, dar pe formă lucrurile s-au făcut într-o manieră total netransparentă şi eu nu pot fi de acord cu asta. Singurele argumente pe care cei de la ICI le-au adus erau de natură tehnico-economică - nu avem bani să le întreţinem, nu avem bani să le administrăm. Nu e normal ca nişte domenii care ar putea fi utilizate în economie să stea blocate şi să nu poată produce valoare adăugată, dar nu au fost ascultaţi şi cei care deţin domenii în prezent să vedem dacă îi afectează, dacă sunt de acord, ce părere au despre asta. Eu asta intenţionez să fac: să-i ascult şi pe ceilalţi.

AGERPRES: Conceptul Smart City reprezintă o reţetă de succes în România?
Augustin Jianu: Depinde ce înţelegem prin Smart City şi bine aţi spus concept. Este un concept, nu un proiect la care baţi din palme şi se întâmplă. Vă dau de exemplu Bucureşti, unde există, în momentul de faţă, anumite trasee sau drumuri cu semaforizări sincronizate, inteligente, există monitorizare a traficului în anumite zone în sensul fluidizării. Bineînţeles că există şi multe alte componente din acest ansamblu conceptual pe care îl numim Smart City. Cum ar fi, spre exemplu, aplicaţii de navigaţie inteligentă. Nu trebuie să facă neapărat Primăria ceva dacă eu pot să folosesc o aplicaţie inteligentă care să mă dirijeze în trafic şi care conectează date de la toţi utilizatorii din trafic şi în felul acesta fluidizează circulaţia. Conceptul de Smart City nu numai că există, dar într-o oarecare măsură el este pus şi în practică, în multe oraşe, inclusiv în Bucureşti.
Depinde acum cât acest concept este teorie şi cât este practică. Cu siguranţă, pentru iluminatul inteligent şi pentru alte integrări inteligente e nevoie de investiţii. Sunt multe lucruri care se pot face, cum ar fi locuri de parcare inteligente, locuri de parcare de reşedinţă inteligente prin care un om poate sub-închiria locul respectiv cât timp este plecat la serviciu. Sunt multe lucruri care se pot face şi cred că suntem pe calea cea bună şi lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună şi toată lumea înţelege nevoia. Acum ţine de noi să găsim măsurile legislative şi eventual de sprijin financiar necesare ca să putem facilita cât mai mult tot procesul acesta.

AGERPRES: Apropo de acest concept, Alba Iulia este promovat asiduu pentru anul 2018, locul unde există o cultură mult mai dezvoltată faţă de sintagma Smart City...
Augustin Jianu: Chiar în acest sens, de curând Consiliul Local Alba Iulia a adoptat, prin Hotărâre, semnarea unui acord cu compania Microsoft pentru dezvoltarea conceptului Smart City. Compania îşi oferă sprijinul în vederea clarificării anumitor lucruri care trebuie făcute acolo.

AGERPRES: Ce se va mai întâmpla în acest an cu Poşta Română? Se vorbea la un moment dat despre listare companiei pe bursă...
Augustin Jianu: Aici ţin să subliniez că politica Guvernului exprimată în programul de guvernare cu privire la companiile de stat nu prevede cu prioritate vânzarea sau privatizarea sau listarea la Bursă, ci aducerea într-o zonă profitabilă a acestora. Nu vreau să mă pronunţ acum asupra oportunităţii vânzării sau listării la Bursă a niciunei companii, dar vreau să spun că în situaţia în care acest lucru s-ar întâmpla este normal să se realizeze într-un context oportun şi de profitabilitate pentru statul român.

AGERPRES: În ce punct se află proiectul Ro-Net şi ce se va întâmpla după finalizarea acestuia pentru cele 783 de localităţi cuprinse în primă fază?
Augustin Jianu: Au fost finalizate şi recepţionate în 2015 aproximativ 100 de localităţi. Anul trecut nu s-a realizat nicio recepţie şi prin urmare revenim la acea întrebare legată de bugetul MCSI. În prezent, au fost notificate către contractor - Telekom România şi Telekom Mobile Communication - că sunt finalizate un număr de 3-400 de localităţi, din care 300 sunt la un grad aproape de recepţie. În cel mai scurt timp posibil putem să facem acceptanţa şi să facem recepţia. Undeva în primul trimestru al anului vom avea 300 de localităţi finalizate. În principiu, ar trebui să fie finalizate lucrările în toate cele 783 de localităţi, până la sfârşitul anului.

AGERPRES: Ce se va întâmpla după finalizarea lucrărilor în aceste localităţi? Urmează altele?
Augustin Jianu: Trebuie analizat cu atenţie în ce măsură continuarea unei astfel de investiţii reprezintă o oportunitate. Cu siguranţă, există finanţare europeană pentru proiecte de NGN - Next Generation Network şi anume toate serviciile livrate către populaţie să se realizeze prin conexiunea de Internet. Aici ne referim la telefonie, Internet şi televiziune, printr-o singură conexiune. Pentru asta trebuie nişte reţele destul de performante care să ducă până la cel puţin 30 MB/s, ceea ce poate părea o reţea de bandă mică pentru contextul urban, dar pentru zonele rurale e mai mult decât au acum, şi anume zero.
Revenind la oportunitate, trebuie să vedem în ce măsură noile tehnologii mobile - 4G, 5G până în 2020, pot substitui şi pot fi un înlocuitor suficient de bun pentru aceste reţele fixe. N-aş vrea să mă antepronunţ, dar repet există finanţare pentru aşa ceva. Trebuie să vedem care este oportunitatea şi dacă se justifică investiţia în anumite zone, precum zonele montane foarte accidentate sau în Delta Dunării.

AGERPRES: Ce noutăţi aveţi despre vânzarea pachetului de acţiuni pe care statul român le deţine la Romtelecom?
Augustin Jianu: Am acelaşi răspuns ca şi în cazul Poştei Române. Nu avem de gând, în momentul de faţă, să vindem. Ne vom centra atenţia pe activitatea companiei să ne asigurăm că planul de afaceri propus de către conducere este unul care să ducă la redresare. Momentan, compania nu este în cea mai bună stare. Baza de clienţi a cunoscut o scădere notabilă şi dorinţa noastră ar fi de a reaşeza compania pe o traiectorie ascendentă.

AGERPRES: Aţi mai avut discuţii pe subiectul vânzării Palatului Telefoanelor?
Augustin Jianu: Nu am purtat nicio astfel de discuţie. Palatul Telefoanelor este la Telekom şi este o clădire de patrimoniu. Momentan, nu am avut nicio discuţie pe acest subiect, dar accept orice dialog rezonabilă pe acest subiect.

AGERPRES: Regulamentul General de Protecţia Datelor va trebui implementat de România începând cu data de 25 mai 2018. Cum se vor schimba lucrurile pentru noi, din acel moment?
Augustin Jianu: Regulamentul schimbă activitatea companiilor care prelucrează date cu caracter personal, inclusiv activitatea unor autorităţi ale statului. Pot să spun că, la fel ca şi Directiva despre care am vorbit mai devreme, va avea un impact semnificativ asupra companiilor şi entităţilor care sunt vizate. Pentru a fi conforme cu acest Regulament, companiile şi autorităţile vor trebui să facă nişte investiţii, inclusiv în ceea ce priveşte resursa umană, procedurile de lucru. Activitatea trebuie să fie mai transparentă. Cu siguranţă va avea un impact asupra mediului de afaceri. Ce putem noi să facem în acest caz este să găsim nişte variante de sprijin, în aşa fel încât entităţile vizate de către Regulament să poată deveni conforme.

AGERPRES: În domeniul plăţilor electronice lucrurile s-au mişcat destul de bine în ultima perioadă. Care sunt elementele ce lipsesc din acest puzzle?
Augustin Jianu: Mai sunt foarte multe lucruri de făcut în acest domeniu. Aş vrea să fac o trimitere la istoria recentă, în 2014, când ministrul Comunicaţiilor de atunci, Răzvan Cotovelea, povestea presei cum s-a dus să facă o plată la ANAF şi cum a stat la cozi etc. În momentul acela a fost demarată, de fapt, această procedură de a include ANAF şi administraţiile fiscale în Ghişeul.ro. A fost o luptă birocratică care a durat aproape trei ani şi s-a concretizat undeva în a doua parte a anului 2016.
Personal, mi-aş dori ca până la 1 decembrie, aşa cum am promis în programul de guvernare, toate interacţiunile pe care cetăţenii le au cu statul să se poată face şi electronic. Mi-aş dori ca bazele de date şi aplicaţiile statului să fie interoperabile şi să schimbe informaţiile între ele, în aşa fel încât să nu-l mai plimbăm pe om de la un ghişeu la altul. Mi se pare natural şi firesc ca, în momentul în care un cetăţean demarează un proces de interacţiune cu statul la finalul căruia i se emite un certificat sau un aviz, să stea în relaţia cu un singur ghişeu, fie şi virtual, şi să nu se plimbe pe la mai multe, iar instituţiile statului să facă toate aceste lucruri într-o manieră automată. E o sarcină dificilă, dar nu imposibilă.

AGERPRES: În prezent, există în consultare publică pe site-ul MCSI, un proiect privind facilităţile acordate sectorului IT din România. În informarea respectivă se precizează faptul că, începând din trimestrul III al acestui an, se doreşte extinderea acestor facilităţi către angajaţii cu studii medii din sectorul IT. La ce fel de facilităţi vă referiţi?
Augustin Jianu: Apelez din nou la istoria recentă sau contemporană şi spun că, în 2000 - 2004, în guvernarea de atunci, a apărut această politică prin care s-a dezvoltat piaţa IT în România, şi anume scutirea de impozit a programatorilor. De la momentul 2004 şi până în prezent nu s-a schimbat mare lucru. Au fost câteva modificări pe formă a Ordinului comun a celor patru miniştri - Comunicaţii, Educaţie, Muncă şi Finanţe, dar nimic substanţial. În decembrie, anul trecut, guvernul de atunci s-a gândit că ar fi bine ca acest Ordin să se aplice şi pentru Start-Up-uri, pentru că în forma lui iniţială se aplica numai companiilor care depăşeau ca venituri per programator 10.000 de dolari anual. Ideea de a introduce în grilă şi Start-Up-urile a fost bună, dar în momentul în care au actualizat Ordinul şi au scos această limitare în ceea ce priveşte veniturile realizate au adăugat o sintagmă foarte păguboasă, spunând să beneficiază de scutire activitatea companiilor prin care se realizează un produs finit sau componenta unui produs finit destinat comercializării. Această exprimare referitoare la finalitatea produsului sau la componenta unui produs exclude din aplicarea Ordinului peste jumătate din industrie. Deci, este o lovitură catastrofală pentru industria de outsourcing din România.
Am fost contactaţi de asociaţii patronale, precum Asociaţia Naţională a Industriei de Software (ANIS), şi companii care ne-au adus la cunoştinţă aceste probleme. Am comunicat cu colegii mei din Guvern şi cu ceilalţi trei miniştri, am trimis inclusiv adrese scrise privind demararea acestui proces. Vom face un grup de lucru inter-instituţional şi care va ţine seama de punctele de vedere primite din partea industriei şi va repara această eroare rapid.
Începând de la 1 ianuarie 2018 vom extinde această facilitate şi pentru programatorii cu studii medii, dar şi pentru alte modele de afaceri care, în momentul de faţă, nu beneficiază de această scutire. Logica pe care o avem şi politica pe care promovăm în IT este de a crea un ecosistem multifuncţional în România, de a crea o piaţă complexă în România, astfel încât valoarea adăugată să fie capitalizată în România, şi nu în altă parte.
În momentul de faţă, sunt foarte multe companii care fac outsourcing şi care vând efectiv cod şi ore/om de dezvoltare în companii din afară. Eu mi-aş dori ca ele să aibă clienţi şi din interiorul ţării şi să avem produse competitive şi inovatoare. Din acest motiv, ne-am gândit să extindem aplicarea Ordinului şi către alte modele de business. De exemplu, sunt companii IT care nu vând software sau care nu vând servicii. Îşi oferă serviciile gratuit, dar fac bani din publicitate, cum fac Google şi Facebook. Programatorii acestor două companii nu ar beneficia de aceste scutiri dacă rămâne acest Ordin în aplicare.
Dorinţa noastră este să avem o piaţă cât mai complexă, cât mai matură şi cât mai stabilă. Vrem să fim acest Silicon Valley al Europei şi în fapt, nu doar declarativ.AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)