Bucureşti, 31 ian /Agerpres/ - Curtea de Conturi a întocmit, pentru exerciţiul financiar al anului 2015, în urma acţiunilor de verificare, 139 de procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, pentru 156 de abateri, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la 327.000 lei, conform raportului publicat pe site-ul instituţiei.

În cazul a şapte dintre aceste procese-verbale abaterile constatate au fost sancţionate doar cu avertisment.

Faţă de anul precedent s-a înregistrat o creştere atât a numărului de procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmite, cu aproape 8%, cât şi a valorii totale a amenzilor aplicate, cu aproape 24%.

În anul 2016, pentru prejudiciile estimate în actele de audit şi control aferente anului financiar 2015, Curtea de Conturi a
formulat 158 de sesizări către organele de urmărire penală, la cererea departamentelor şi a camerelor de conturi. Sesizarea organelor de urmărire penală s-a făcut pentru fapte pentru care s-a apreciat că există indicii de natură penală, care privesc, în principal, infracţiuni de corupţie şi asimilate faptelor de corupţie, infracţiuni de serviciu, infracţiuni privind încălcarea legislaţiei din domeniul finanţelor publice, achiziţiilor publice, financiar-fiscale şi contabile, precum şi încălcarea unor obligaţii (angajamente investiţionale) ale Cumpărătorilor, în cadrul procesului de privatizare.

Potrivit Programului de activitate pe anul 2016, structurile Curţii de Conturi, centrală şi teritorială, au efectuat un număr total
de 2.610 acţiuni de verificare, cuprinzând 1.699 de misiuni de audit financiar, 110 misiuni de audit al performanţei, 768 de
misiuni de audit de conformitate (control tematic) şi 33 de acţiuni de documentare.

Misiunile de audit financiar şi acţiunile de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public pentru exerciţiul financiar al anului 2015 s-au efectuat la un număr de 2.437 de
entităţi.

Verificările efectuate s-au desfăşurat la 1.386 de ordonatori principali de credite, 77 de ordonatori secundari de credite, 567 de ordonatori terţiari de credite, 219 societăţi comerciale, inclusiv cele de interes local, 23 de companii naţionale, 24 de societăţi naţionale, 75 de regii autonome, inclusiv cele de interes local, 3 instituţii bancare, precum şi 63 de alte entităţi (asociaţii, fundaţii ş.a.).

"Opinia de audit se exprimă la încheierea misiunilor de audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie a bugetelor
auditate, după ce auditorii publici externi prezintă în rapoartele de audit constatările şi concluziile şi formulează recomandări cu
privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţilor verificate. Din totalul opiniilor exprimate 4,8% sunt opinii nemodificate, 9,6% sunt opinii cu rezerve cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte, situaţii în care conturile pentru exerciţiul 2015 nu conţin denaturări semnificative, 0,1% sunt opinii cu rezerve, cu paragraf de limitare a sferei auditului şi 85,5% sunt opinii contrare, pentru situaţiile în care nu au fost înregistrate corespunzător veniturile, cheltuielile, activele şi pasivele şi nu a fost prezentată corespunzător situaţia financiară la 31 decembrie 2015 sau operaţiunile nu au fost conforme cu cadrul juridic sau reglementările specifice", se menţionează în raport.

Conform sintezei Raportului public pe anul 2015, dată publicităţii marţi, în cazul unor instituţii şi autorităţi s-a înregistrat în ultimii ani o acurateţe îmbunătăţită a situaţiilor financiare, ca urmare a măsurilor dispuse prin decizii de Curtea de Conturi şi a recomandărilor formulate, concomitent cu disponibilitatea acestora de a le pune în aplicare.

Instituţiile care au primit certificat de conformitate ca urmare a exprimării unei opinii nemodificate (fără rezerve) sunt: Administraţia Prezidenţială, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională de Integritate, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Pază şi Protecţie, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Registrului National al Informaţiilor Secrete de Stat, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România.

Curtea de Conturi a exprimat şi opinii cu rezerve (opinie modificată), cu evidenţierea anumitor aspecte pentru Senatul României, Camera Deputaţilor, CNA, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Publice (pentru Contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi Contul general anual al datoriei publice), Academia Română, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Societatea Română de Radiodifuziune, Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

La unele dintre instituţiile şi autorităţile publice auditate, Curtea de Conturi a constatat abateri de la cadrul de reglementare legală, nereguli în gestionarea patrimoniului sau nerespectarea principiilor de eficienţă, economicitate şi eficacitate, care au afectat acurateţea datelor din situaţiile financiare, astfel încât s-a exprimat o opinie contrară.

La Ministerul Sănătăţii, Curtea a recomandat, printre altele, ca bugetul să fie corelat cu necesităţile reale de surse; efectuarea unei analize periodice privind respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi privind instalarea şi utilizarea aparaturii şi echipamentelor medicale finanţate de la buget; monitorizarea şi controlul finanţării cheltuielilor pentru programele de sănătate la nivelul unităţilor sanitare; stabilirea şi avizarea preţurilor medicamentelor. De asemenea, MS trebuie să verifice dacă furnizorii respectă toate prevederile legale privind comercializarea unor produse biocide/dezinfectanţi avizate de minister.

CNAS va trebui să monitorizeze modul în care lucrează Casele de asigurări de sănătate judeţene cu furnizorii de servicii medicale şi produse farmaceutice în privinţa cheltuielilor cu bunuri şi servicii decontate nelegal. Totodată, Curtea de Conturi a făcut o serie de recomandări pentru Casele judeţene de sănătate.

La MENCS s-a recomandat efectuarea demersurilor pentru crearea cadrului normativ necesar evaluării universităţilor, precum şi ca ministerul şi USAMV Cluj-Napoca să reanalizeze clauzele contractului de asociere în participaţiune, iar la Ministerul Tineretului şi Sportului se recomandă inventarierea obiectivelor de investiţii nefinalizate.

Ministerul Culturii va trebui să realizeze actualizarea cu celeritate a valorii bunurilor aparţinând domeniului public al statului şi aflate în administrarea sa şi a entităţilor subordonate, iar conducerea Filarmonicii George Enescu trebuie să recupereze şi să vireze la bugetul de stat suma de 18.000 lei.

La ICR se recomandă verificarea tuturor achiziţiilor de bunuri de natura activelor fixe, evaluarea sau reevaluarea cu regularitate a bunurilor din patrimoniul instituţiei. Totodată, ICR va trebui să solicite Ministerului Culturii desemnarea unor evaluatori autorizaţi pentru evaluarea pianului Lipatti, a tablourilor şi a celorlalte bunuri de patrimoniu.

La Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, Curtea recomandă actualizarea bazei de date referitor la revoluţionarii din decembrie 1989, dar şi organizarea evidenţelor privind biletele CFR şi cartelele Metrorex acordate gratuit beneficiarilor Legii 341/2004.

CNSAS a primit printre recomandări întocmirea procedurii privind publicaţia "Caietele CNSAS".

La SGG, Curtea a făcut, printre altele, recomandări legate de salarizare, precum şi monitorizarea utilizării fondurilor alocate asociaţiilor minorităţilor naţionale.

La MAE, Curtea de Conturi recomandă fundamentarea bugetului în funcţie de necesităţile reale, precum şi clarificarea situaţiei şi a cauzelor care au dus la efectuarea de plăţi nejustificate din fonduri publice.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va trebui să extindă verificarea asupra tuturor plăţilor efectuate în 2015 pentru finanţarea construcţiei de locuinţe sociale şi finanţarea proiectelor pentru eficientizarea sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice.

La SRTv se recomandă o analiză riguroasă a activităţilor desfăşurate în baza contractelor de cesiune a drepturilor de autor, în condiţiile în care nu se justifică încheierea acestora, aceste activităţi fiind efectuate şi plătite în baza contractelor individuale de muncă; verificarea tuturor contractelor de achiziţie derulate în prezent; o analiză a tuturor structurilor din cadrul SRTv pentru stabilirea unor criterii şi condiţii clare privind angajările de personal nou sau contractarea de servicii oferite de persoane din afara instituţiei; stabilirea şi recuperarea prejudiciului determinat de modul defectuos de derulare a activităţii de vânzare a spaţiului publicitar, în perioada 2009 - 2011, către un agent economic, în calitate de comisionar; stabilirea persoanelor ce se fac vinovate de concedierea unora dintre angajaţi, fără o evaluare obiectivă, ceea ce a determinat apariţia unor litigii şi plata despăgubirilor stabilite de instanţă şi reîncadrarea pe foştii salariaţi etc.

Printre instituţiile pentru care Curtea de Conturi a exprimat o opinie contrară se mai află: Consiliul Concurenţei, MFP, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Energiei, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Consiliul Economic şi Social, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Ministerul Fondurilor Europene, Casa Naţională de Pensii Publice, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.AGERPRES/(AS - autor: Karina Olteanu, editor: Nicoleta Gherasi)