Bucureşti, 21 dec /Agerpres/ - Implementarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală la 1 ianuarie 2016 a reprezentat o provocare pentru autorităţi şi, cu toate că ministrul Finanţelor Publice a declarat în repetate rânduri că modificările legislative adoptate în acest an nu conţin modificări de taxe, ci doar clarificări şi măsuri de natură reparatorie, au fost aprobate şi schimbări de impozite.

Aşadar, anul 2016 a început cu o serie de taxe reduse, dar şi cu majorări la impozitele locale. Printre cele mai importante măsuri cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare de la 1 ianuarie, se numără scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cu TVA 9% pentru apă, atât potabilă cât şi de uz industrial şi agricol, reducerea impozitului pe dividende la 5%, de la 16%, şi un regim diferenţiat de impozitare pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, noua legislaţie a adus impozite mai mari pentru clădiri.

Tot de la 1 ianuarie 2016 a dispărut şi taxa pe construcţiile speciale din agricultură, iar eliminarea completă a acestui impozit este cuprinsă în Codul Fiscal, însă cu începere de la 1 ianuarie 2017. Tot de atunci urmează să scadă şi TVA de la 20% la 19% şi să se elimine supraacciza la carburanţi, în valoare de 7 eurocenţi/litru.

În ceea ce priveşte noua formulă de impozitare pentru imobile, aplicabilă de la începutul lui 2016, aceasta a creat multe controverse care a dus la amânarea termenelor de plată. Astfel, primul termen de plată a impozitelor şi taxelor pe clădiri şi mijloace de transport a fost prorogat de la 31 martie până la 30 iunie. Schimbările au vizat, în special, imobilele cu proprietate pe persoană fizică, în care îşi au sediul firme, având în vedere că, din acest an, taxarea a fost diferenţiată în funcţie de destinaţia imobilului, şi nu de forma de proprietate. În acest caz, autorităţile au fost nevoite să vină cu clarificări privind calculul impozitului pentru un imobil care are ca destinaţie atât locuinţa familiei cât şi sediul firmei.

Tot din 2016, cei care obţin venituri din activităţi independente au fost obligaţi să plătească CAS (contribuţia pentru pensie), chiar dacă obţin şi venituri de natură salarială. În schimb, pentru aceste venituri creşte deducerea de bază de la 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate plătesc, din acest an, pe lângă impozitul de 16% pe venit, şi contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%, şi CAS de 10,5%. Pe de altă parte, contribuţia la CAS a fost plafonată la cinci salarii medii brute lunare.

În acelaşi timp, persoanele fără venituri, iniţial acestea au fost obligate ca, din 2016, să achite CASS la nivelul salariului minim şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Ulterior, însă, această măsură a devenit opţională, urmând ca cei care nu plătesc, să nu beneficieze de servicii medicale în sistemul public.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice a modificat Codul fiscal şi pentru a reda soţilor sau soţiilor veteranilor de război, ai persoanelor persecutate politic şi ai celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri facilităţile fiscale de care au beneficiat până la finalul anului 2015 care, însă, dintr-o eroare, nu au mai fost regăsite în noul Cod fiscal.

La fel s-a întâmplat şi în cazul soţilor/soţiilor persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi în cazul soţilor/soţiilor persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate.

O altă modificare a Codului fiscal a fost adoptată în contextul apariţiei Legii privind darea în plată, şi se referă la scutirea de impozit a transferului de proprietate în astfel de cazuri. Actul normativ respectiv conţine, însă, mai multe prevederi, printre care reducerea TVA de la 20% la 9%, începând cu 1 august 2016, pentru livrarea celor mai importante produse utilizate pentru producţia agricolă.

Prin acelaşi act normativ, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din activităţi de cercetare dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică au fost scutite de la plata impozitului pentru aceste venituri.

O altă modificare adusă de actul normativ a dat posibilitatea organizatorilor de nunţi şi botezuri, pentru operaţiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, să solicite organului fiscal, în cazuri justificate, aprobarea unui alt plafon de încasări, decât cel de 10.000 lei/persoană, aşa cum prevede acum legea.

"Am implementat noul Cod fiscal şi am elaborat normele la Codul de procedură fiscală, astfel încât noul pachet să fie disponibil de la 1 ianuarie 2016. Modificările ulterioare au vizat introducerea de facilităţi fiscale, clarificări, îndreptări de inechităţi şi nu modificări de taxe şi impozite", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, la prezentarea bilanţului la un an de guvernare.

Ulterior, însă, au mai fost adoptate o serie de modificări la Codul fiscal. Printre acestea se numără extinderea scutirii de impozit pe profitul reinvestit, pe perioadă nelimitată. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, potrivit Ordonanţei de Guvern 84/2016.

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, şi urma să expire la finalul acestui an. De data aceasta, facilitatea a fost extinsă pe perioadă nedeterminată.

Totodată, actul normativ introduce o facilitate pentru firmele plătitoare de TVA, în perioada în care au codul de TVA suspendat. "În cazul înregistrării în scopuri de TVA (...), persoana impozabilă îşi exercită dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, prin înscrierea taxei în primul decont de taxă (...) depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile", se precizează în actul citat.

În plus, Ordonanţa introduce un regim special de TVA pentru agricultori. Astfel, aceştia vor fi scutiţi de TVA, însă vor plăti o compensaţie în cotă forfetară, care reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de compensare în cotă forfetară asupra preţului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor de produse agricole şi prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor.

"Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4% pentru anul 2018 şi 8% începând cu anul 2019", se subliniază în Ordonanţă.

Ordonanţa menţionată introduce şi poprirea electronică a conturilor, pentru a se evita poprirea multiplă, astfel încât să nu fie afectaţi contribuabilii cărora li s-au indisponibilizat sume de bani care depăşesc nivelul creanţei pentru care s-a înfiinţat poprirea.

În prezent, Fiscul trimite o scrisoare de instituire a popririi conturilor contribuabilului rău-platnic la toate băncile la care acesta are conturi deschise, toţi banii debitorului fiind indisponibilizaţi până la finalul procedurii. Ca urmare a modificărilor adoptate, va fi poprit un singur cont, doar pentru suma datorată, iar poprirea se va ridica tot electronic, după ce Fiscul încasează restanţa.

În plus, actul normativ introduce noi reguli privind regimul de impozitare a microîntreprinderilor, sistemul stock option plan, prin care o firmă poate acorda angajaţilor, administratorilor şi/sau directorilor acesteia dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare (acţiuni-n.r.) şi elimină obligaţia înregistrării persoanei impozabile în Registrul Operatorilor Intracomunitari, dacă aceasta efectuează tranzacţii cu parteneri economici din alte state membre.

De asemenea, Ordonanţa mai cuprinde extinderea documentelor prin care contribuabilii pot face dovada plăţii pentru taxe şi impozite.

Aşadar, anul 2017 începe cu o serie de modificări de fiscalitate, printre cele mai importante fiind cele trei cuprinse în noul Codul fiscal încă de la aprobare, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe stâlp. Cele trei taxe au făcut obiectul unor dispute chiar pe final de an, între reprezentanţii PDS, partid care a câştigat alegerile din 11 decembrie, şi guvernul Cioloş, în sensul că liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut lui Cioloş să amâne intrarea în vigoare a măsurilor respective, însă acesta din urmă a refuzat.

Şi reprezentanţii FMI au recomandat, încă de la începutul acestui an, amânarea aplicării celor trei măsuri, ca România să poată reduce deficitul bugetar, pe cash, la 2% în 2017 şi la 1,5% în 2018.

"Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA şi a celorlalte facilităţi prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera o reducere a deficitului de 0,75 puncte din PIB", a declarat, la vremea respectivă, şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir.

Deocamdată, însă, măsurile sunt cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare din 1 ianuarie 2017. AGERPRES/(AS-autor: Ana-Maria Vasile, editor: Mariana Nica)