Bucureşti, 14 dec /Agerpres/ - Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a reuşit în acest an lansarea aplicaţiei informatice MySMIS şi a multor apeluri de proiecte din perioada de programare 2014-2020, însă a avut şi eşecuri, printr acestea numărându-se acreditarea autorităţilor de management, cu excepţia uneia, şi mutarea într-un nou sediu.

Ministerul a fost condus în 2016 de trei miniştri, respectiv de Aura Răducu, Cristian Ghinea şi Dragoş Dinu. În acest an, absorbţia fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 a crescut de la 63,47% în ianuarie, la 81,73% în noiembrie, iar, absorbţia pe cadrul 2014-2020 este de 1%.

Primele module ale aplicaţiei pentru depunerea online a proiectelor europene, lansate în timpul mandatului Aurei Răducu

În timpul mandatului Aurei Răducu, Ministerul Fondurilor Europene a lansat primele module ale aplicaţiei pentru depunerea online a proiectelor europene în luna martie.

"Versiunea 1.0 Beta a MySMIS funcţionează din 1 martie 2016. Această versiune a fost în testare internă şi testare publică. În perioada actuală se reţin cerinţele justificate şi se remediază bug-urile (nefuncţionalităţile). Avem intenţia ca în 28 martie să putem anunţa ca fiind lansat public modulul de depunere a cererii de finanţare. În acest sens, sunt funcţionale două module: un modul back-office - 'Definire apel', respectiv un modul front-office - 'Depunere Cerere de finanţare", declarat, la acea vreme, pentru AGERPRES, reprezentanţii Ministerului.

Aplicaţia pentru depunerea online a proiectelor europene a fost testată de peste 1.000 de utilizatori în perioada 8-18 martie.

Această aplicaţie IT a fost elaborată de MFE, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), pentru a facilita schimbul electronic de informaţii între beneficiari şi autorităţile cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene structurale şi de investiţii.

Prin implementarea aplicaţiei MySMIS 2014, Ministerul Fondurilor Europene răspunde prevederilor regulamentelor europene aplicabile perioadei de programare 2014 - 2020.

În data de 25 aprilie, ministerul a anunţa, prin intermediul unui comunicat, că Aura Răducu şi-a depus demisia la solicitarea premierului Dacian Cioloş.

"La solicitarea domnului prim-ministru, îmi depun demisia din funcţia de ministru al Fondurilor Europene. Am acceptat să fac parte din această echipă guvernamentală cu gândul că voi reuşi să introduc o nouă abordare şi un nou tip de management în acest important domeniu al fondurilor europene", spunea Răducu.

Aceasta preciza că priorităţile pe care le-a avut sunt erau într-un stadiu avansat de implementare, fiind concretizate prin lansarea, de către MFE a cererilor de proiecte care totalizau peste 40% din alocările programelor gestionate în perioada 2014-2020 - cinci programe în valoare totală de aproximativ 20 miliarde euro din fonduri UE şi cofinanţare naţională (Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate).

"S-a realizat o bună planificare a acţiunilor ce se vor desfăşura în următoarea perioadă, astfel încât se estimează încheierea de contracte de peste 800 de milioane de euro în luna mai. Se va continua lansarea de cereri de proiecte, pentru a se ajunge la 80% lansări şi utilizarea a aproximativ 1,4 miliarde euro din fondurile primite ca avans de la UE. Mi-am dorit ca pe baza experienţei acumulate în peste 20 de ani de gestionare a programelor şi proiectelor europene, şi având în vedere schimbările dorite de societate, să ajut la întărirea capacităţii administrative a ministerului şi la dezvoltarea unei instituţii europene, capabile să asigure coordonarea şi implementarea programelor, corelarea lor cu politicile europene, cu nevoile şi programele naţionale, contribuind totodată la pregătirea României pentru Preşedinţia Consiliului UE în 2019", mai afirma Aura Răducu.

Aura Carmen Răducu a preluat funcţia de ministru al Fondurilor Europene în luna noiembrie 2015 după ce, anterior, a ocupat postul de manager principal, programe europene, la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Ea a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti -Facultatea de Inginerie Chimică.

Cristian Ghinea preia funcţia de ministru al Fondurilor Europene; sunt deschise două apeluri de proiecte pe platforma MySMIS

În data de 26 aprilie, premierul Dacian Cioloş a înaintat preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire în funcţia de ministru al Ministerului Fondurilor Europene a lui Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului.

În timpul acestuia, Ministerul Fondurilor Europene a deschis pe platforma MySMIS două apeluri de proiecte, în valoare de 350 milioane euro, pentru reducerea sărăciei în comunităţile marginalizate.

"Apelurile abordează problema sărăciei în mod integrat, prin măsuri din toate domeniile cheie pentru incluziunea socială: ocupare, educaţie, locuire, sănătate, servicii sociale şi anti-discriminare, adresate atât celor mai săraci copii, cât şi familiilor lor. Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, partenerii sociali şi societăţile comerciale care doresc să aplice au la dispoziţie două linii de finanţare separate: Obiectivul Specific 4.1. - Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome şi Obiectivul Specific 4.2. - Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate (indiferent de dimensiunea populaţiei de etnie romă)", se menţiona într-un comunicat al instituţiei.

Practic, autorităţile locale şi/sau organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale trebuie să identifice o comunitate marginalizată şi să propună un plan integrat de ameliorare, pe baza unei analize la faţa locului. Bugetul maxim poate fi de 6 milioane de euro.

Ministerul Fondurilor Europene urma să evalueze proiectele depuse din perspectiva analizei la faţa locului şi a măsurilor propuse de promotorii proiectelor, grila de punctaj "încurajând o abordare complexă, care să răspundă mai multor nevoi ale oamenilor din comunităţile sărace".

La rândul său, secretarul de stat Ciprian Necula preciza că intervenţiile din ghiduri sunt aplicate pe nevoile tuturor membrilor unei familii.

Comisia Europeană (CE) deblochează rambursările pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; sunt deschise apeluri de finanţare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare şi de metrou

Pe 20 mai Comisia Europeană (CE) a deblocat rambursările pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013), în valoare de 167 milioane de euro, pentru care au fost întrerupte plăţile în luna februarie 2016. La finalul aceleiaşi luni, instituţia a deschis apeluri de finanţare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare şi de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020.

"Cererile de finanţare pentru toate apelurile deschise se vor putea depune în perioada 1 iunie 2016 - 31 decembrie 2018. Pot primi finanţare atât proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate până la finalul anului 2015) cât şi proiecte noi, prioritizate la finanţare conform documentelor sectoriale de planificare strategică", se arata într-un comunicat al ministerului.

Potrivit MFE, scopul finanţărilor pentru infrastructura rutieră este asigurarea mobilităţii călătorilor şi a mărfurilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă a resurselor şi eliminarea blocajelor şi a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE

"Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional şi are atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii', informa comunicatul.

Proiectele finanţate în infrastructura feroviară, spunea MFE, au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum şi modernizarea, eficientizarea şi competitivizarea transportului feroviar. Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanţii eligibili fiind Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor şi alte categorii relevante de beneficiari.

"Proiectele finanţate pentru infrastructura de metrou au ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie şi creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător. Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A", preciza MFE.

Până la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare şi selecţie a proiectelor va fi gestionat de către Autoritatea de Management POIM din cadrul MFE.

Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 are o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu şi energie. Programul finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

Încercarea de mutare a ministerului într-un sediu nou eşuează

În timpul mandatului lui Cristian Ghinea s-a încercat mutarea sediului instituţiei într-o altă locaţie, dar fără succes.

Pe 18 iulie, Ministerul a lansat o procedură de achiziţie publică pentru închirierea unui sediu, iar valoarea estimată era de 5,38 milioane de euro, fără TVA. Aceasta era deja cea de-a patra procedură, după ce la primele trei "au fost prezentate numai oferte neconforme sau inacceptabile", care s-a încheiat însă tot cu un eşec. Potrivit noului anunţ, durata contractului este 36 luni, iar valoarea estimată este de peste 5,38 milioane euro, fără TVA.

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, declara, pentru AGERPRES, că instituţia nu se poate muta în sediul de la Palatul Parlamentului "pentru că nu sunt condiţiile necesare".

"Au fost trei licitaţii până acum şi o să vină şi a patra. Mă abţin să comentez până nu se închide. Din punctul meu de vedere avem un sediu în Palatul Parlamentului în care nu ne putem muta, pentru că nu sunt condiţii necesare şi nici măcar nu a început procesul de refacere a acelui sediu. Pe de o parte, Parlamentul a dat o lege care complică foarte mult situaţia juridică, pentru că Ministerul Fondurilor este administrator pe o bucată din Palatul Parlamentului, iar pe de altă parte o lege ulterioară, dată luna trecută de Parlament, spune că Parlamentul este administrator pe toată clădirea. Faptul că am avea acel spaţiu la Palatul Parlamentului este sub semnul întrebării în acest moment, ceea ce blochează posibilele lucrări de amenajare, şi am cerut Parlamentului o clarificare în acest sens. Orice ar fi, nu ne putem muta acolo imediat, doar să îl pregătim pentru mutarea în viitor. În paralel, suntem în procedură de închiriere de pe piaţa liberă, am făcut aceste call-uri repetate, au fost anulate din motive mai degrabă tehnice, dar le refacem şi sper să găsim o soluţie care să fie transparentă, competitivă şi responsabilă cu banul public", afirma Ghinea.

În prezent, ministerul are sediul pe Bulevardul Ion Mihalache, lângă Piaţa Victoriei, în baza unui contract de chirie.

MFE preciza, de asemenea, că, pentru a nu mai sta în chirie, Guvernul i-a repartizat un spaţiu - suprafaţa totală a corpului B3 - în Palatul Parlamentului, printr-o hotărâre din 27 ianuarie 2016.

''Sediul este însă neutilizabil, din motive ce ţin de degradarea fizică a clădirii, dar şi de securitatea cu privire la siguranţa la foc, igienă, sănătate, izolare termică ş.a.m.d. Un raport de expertiză al lucrărilor de intervenţie la Corpul B3 din Palatul Parlamentului, având ca beneficiar Ministerul Justiţiei, indică, printre altele, că: sunt necesare intervenţii urgente la exteriorul clădirii, pentru a contracara acţiunile agenţilor agresivi (precipitaţii, acces păsări, vânt), este nevoie de intervenţii la instalaţiile interioare, unele plafoane prezintă pericol de prăbuşire, stratul termoizolant al teraselor este compromis, existând numeroase zone inundate, toate gurile de scurgere sunt înfundate. În prezent, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti asigură serviciile de proiectare pentru reabilitarea Corpului B3 din Palatul Parlamentului. După această etapă, MFE va scoate la licitaţie execuţia acestor lucrări, pentru transformarea în spaţiu de birouri, estimând că lucrările se vor finaliza la sfârşitul anului 2017'', menţiona sursa citată.

Se deschid apeluri de proiecte pe POSDRU şi POCU; numărul de posturi la MFE, suplimentat

În luna august, Guvernul a adoptat suplimentarea numărului de posturi al Ministerului Fondurilor Europene cu 344, prin preluarea posturilor aferente organismelor intermediare regionale POSDRU şi POCU, de la Ministerul Muncii.

Pe 13 septembrie, Ministerul Fondurilor Europene a deschis apelurile de proiecte "Şcoală pentru toţi", cu o alocare de 173,2 milioane euro, şi "Profesori motivaţi în şcoli defavorizate", cu o alocare de 25 milioane euro, din Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

Conform MFE, cele două apeluri sprijină strategia naţională privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi au ca scop diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar şi promovarea accesului egal la învăţământul preşcolar, primar şi secundar de calitate.

"Şcoală pentru toţi" este un apel de proiecte care se adresează în primul rând copiilor şi elevilor, dar şi tinerilor şi adulţilor din programe "A doua şansă". Programul cuprinde măsuri integrate socio-educaţionale şi vizează în acelaşi timp familia, şcoala şi comunitatea. Apelul este deschis tuturor şcolilor, dar cele defavorizate au prioritate în evaluare.

"Profesori motivaţi în şcoli defavorizate' este dedicat şcolilor cu cel mai ridicat grad de defavorizare, care au mulţi copii aflaţi în risc de abandon şcolar şi nu reuşesc să atragă sau să menţină în şcoală profesorii calificaţi.

"În România, există şcoli de top, elevi performanţi, iniţiative absolut lăudabile de înnoire a şcolii. Şi totuşi de ce suntem în fruntea ţărilor europene la abandon şcolar? Cum să folosim cel mai bine fondurile europene ca să ameliorăm aceste situaţii? Ghidurile lansate azi sunt răspunsul nostru la această întrebare. La baza selecţiei şcolilor în situaţie de risc, care vor beneficia de banii europeni, se află un instrument de ierarhizare a şcolilor, dezvoltat împreună cu colegii din Ministerul Educaţiei şi din Cancelaria Prim-Ministrului, cărora le mulţumesc', declara ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

În aceeaşi lună, Ministerul a deschis apelul 'SOLIDAR — Sprijin pentru consolidarea economiei sociale', cu o alocare de 20 milioane de euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU), se arăta într-un comunicat de presă al instituţiei.

De asemenea, la începutul lunii octombrie, Instituţia a deschis apeluri de peste 5 milioane euro pentru Bucureşti-Ilfov şi 7 regiuni mai puţin dezvoltate.

"Ministerul Fondurilor Europene a deschis apelurile de proiecte pentru 'Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) — oraşe/municipii cu populaţie de peste 20.000 locuitori', pentru 7 Regiuni de Dezvoltare (regiuni mai puţin dezvoltate) şi Regiunea Bucureşti-Ilfov. Apelurile sprijină transpunerea în plan local a măsurilor prevăzute de Guvernul României în Pachetul Antisărăcie. Astfel, la nivelul comunităţilor urbane caracterizate prin nivel scăzut de educaţie, grad crescut de şomaj, stare precară de sănătate a locuitorilor şi condiţii proaste de locuire, cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii rome, se vor implementa proiecte integrate în contextul mecanismului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii', informa MFE.

Beneficiarii fondurilor din acest apel de proiecte pot fi autorităţile publice locale în parteneriat cu actori sociali relevanţi sau Grupurile de Acţiune Locală (GAL) existente la momentul lansării apelurilor. Pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov alocarea financiară este de 250.000 euro, iar pentru cele 7 regiuni mai puţin dezvoltate este de peste 4,8 milioane euro. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 50.000 euro.

La finalul lunii octombrie Cristian Ghinea şi-a dat demisia din funcţia de ministru pentru a se alătura partidului USR şi a candida din partea acestuia la parlamentare. Conform raportului de activitate al acestuia, rata absorbţiei fondurilor europene a ajuns la aproape 1% pe noul cadru financiar 2014-2020.

Dragoş Cristian Dinu, preia conducerea ministerului; desemnarea Autorităţilor de Management pe fonduri europene şi ridicarea şi închiderea condiţionalităţilor ex-ante aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020, principalele obiective ale sale

Dragoş Cristian Dinu a preluat conducerea ministerului, după demisia lui Cristian Ghinea. Acesta ocupase anterior funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, începând cu luna mai 2016.

Conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei, desemnarea Autorităţilor de Management pe fonduri europene şi ridicarea şi închiderea condiţionalităţilor ex-ante aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020 reprezentau principalele obiective ale acestuia.

"Obiectivul meu principal la conducerea MFE este să duc la bun sfârşit mandatul asumat în domeniul fondurilor europene de Guvernul condus de Dacian Cioloş în momentul investirii sale. Ne aflăm într-o perioadă esenţială pentru viitorul fondurilor europene în România, lansarea apelurilor în cadrul programelor operaţionale 2014 - 2020 şi demararea implementării proiectelor selectate. În acelaşi timp, lucrăm intens la închiderea programelor operaţionale 2007-2013. Am avantajul că am făcut parte din echipa care în ultimele luni a depus eforturi susţinute pentru deblocarea unor programe şi pentru lansarea a numeroase ghiduri. Vom continua toate aceste eforturi", spunea Dragoş Cristian Dinu.

El preciza că are ca obiective finalizarea procesului de desemnare a autorităţilor de management, ridicarea şi închiderea condiţionalităţilor ex-ante aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020, creşterea gradului de accesibilitate a programelor finanţate din fonduri europene pentru beneficiarii acestora, publici şi privaţi prin dezvoltarea /reformarea structurilor regionale ale ministerului, elaborarea de ghiduri ale solicitantului cât mai clare etc.

"Voi promova utilizarea adiţională a bugetului naţional şi a fondurilor europene pentru atingerea obiectivelor de politici publice. Lucrurile deja au început - de exemplu schemele de mobilitate recent aprobate de Guvern, care vor beneficia, pentru implementare, de susţinere directă din POCU", mai spunea ministrul.

Absorbţia curentă a fondurilor europene 2007-2013 a crescut în luna noiembrie, comparativ cu octombrie, cu 1,75 puncte procentuale, la 81,73%, conform datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Astfel, absorbţia curentă, care reprezintă declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană, a crescut la 15,57 miliarde euro.

În ceea ce priveşte absorbţia efectivă, aceasta a crescut cu 0,54 puncte procentuale, la 14,8 miliarde de euro (78,08%).

Pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), rata de absorbţie curentă era de 105,47%, pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 113,42% (include top-up-ul solicitat de CE), pe Programul Operaţional Sectorial Mediu - 78,55, pe Programul Operaţional Regional - 85,04%, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 67,54%, pe Programul Operaţional Sectorial Transport - 77,31% iar pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 98,66%.

Scăderea absorbţiei fondurilor europene din luna octombrie a fost cauzată de retragerea, de către autorităţile naţionale, unei părţi din cheltuielile declarate Comisiei Europene (CE) în vederea unor verificări, declara, pentru AGERPRES, ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Cristian Dinu.

"Scăderea absorbţiei curente, respectiv valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene (CE) în luna octombrie faţă de septembrie, a fost cauzată de decizia autorităţilor române implicate în gestionarea fondurilor pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu de a retrage o parte din cheltuielile declarate CE. Această acţiune a fost necesară pentru efectuarea unor verificări suplimentare, în vederea asigurării faptului că acestea vor putea fi rambursate de către Comisie. După finalizarea procesului de verificare, cheltuielile au fost incluse în Declaraţia Finală de Cheltuieli, care va face parte integrantă din pachetul de închidere al programului operaţional, pe care statele membre trebuie să îl transmită CE până la data de 31 martie 2017, conform reglementărilor aplicabile cadrului financiar 2007-2013", spunea Dinu.

Potrivit acestuia, rata de absorbţie finală nu va fi afectată, nivelul acesteia putând fi calculat numai după acceptarea de către CE a documentelor incluse în pachetul de închidere şi efectuarea plăţii soldului final.

Comitet de coordonare a proiectului "Centrul internaţional pentru studii avansate asupra sistemelor fluvii -mări (DANUBIUS - RI)"

În data de 24 noiembrie, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a înfiinţat un comitet de coordonare a proiectului 'Centrul internaţional pentru studii avansate asupra sistemelor fluvii -mări (DANUBIUS - RI), prin intermediul unui ordin al ministrului.

"Comitetul constituit are rol decizional privind toate aspectele referitoare la pregătirea, derularea şi monitorizarea post-implementare şi referitor la strategia de comunicare a proiectului. Comitetul va urmări îndeplinirea planului de acţiune al proiectului, evoluţiile, barierele în implementare şi soluţiile pentru depăşirea lor. Din acest organism fac parte reprezentanţi ai Ministerului Fondurilor Europene, Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină şi ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru ştiinţe Biologice", informa MFE.

Proiectul proiectului DANUBIUS-RI este o infrastructură pan-europeană care va facilita cercetarea, inovarea şi schimbul de cunoaştere asupra sistemelor fluvii - delte - mări. Proiectul este inclus în noua 'Foaie de parcurs' ESFRI (European Strategic Forum for Research Infrastructure), fiind primul proiect pan-european aflat sub coordonarea României.

"În data de 19 octombrie 2016, Guvernul României a aprobat Memorandumul promovat de Ministrul Fondurilor Europene, cu tema: 'Aprobarea de către Guvernul României a acţiunilor de pregătire şi de implementare a proiectului'. Obiectivele principale ale DANUBIUS-RI sunt perfecţionarea gestiunii sustenabile, inovative şi adaptative a zonelor umede, deltelor, lagunelor, ecosistemelor costiere prin cunoaşterea în detaliu şi în profunzime a proceselor care influenţează evoluţia ambientală a sistemelor Fluviu-Mare, dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere ca fundament a creşterii economice a regiunilor din cadrul sistemelor Fluviu-Mare, fără a periclita biodiversitatea lor naturală; una din principalele zone de studiu ale proiectului este sistemul Fluviul Dunărea-Delta Dunării-Marea Neagră şi creşterea gradului de participare a comunităţilor locale la gestiunea sustenabilă a regiunilor menţionate", menţionează sursa citată.

Pe data de 9 decembrie, Ministerul Fondurilor Europene a desemnat autoritatea de management a Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (AM POAD), se arată în comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Nicoleta Gherasi)