Bucureşti, 8 dec /Agerpres/ - Bugetul necesar pentru măsurile care vizează reducerea deficitului de forţă de muncă în sectorul sănătăţii, valorificarea forţei de muncă din diaspora şi reducerea barierelor de admisie pentru cetăţenii din state terţe, prevăzute în strategia "România Competitivă", este de aproximativ 137 milioane de lei (echivalent 30 milioane de euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

Principalele ţinte ale strategiei vizează promovarea migraţiei de întoarcere, dezvoltarea de programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora, flexibilizarea procesului de admisie pentru cetăţenii din state terţe în vederea atragerii de personal înalt calificat.

Conform strategiei, şansele de atragere a cetăţenilor români stabiliţi în afara graniţelor scad direct proporţional cu durata de timp scursă de la momentul emigrării. Astfel, pentru întărirea legăturii statului român cu cetăţenii din afara graniţelor prin promovarea şi afirmarea identităţii culturale şi lingvistice se vor aloca 6.000 de lei.

Strategia ia în considerarea şi lansarea programului "Diaspora Start-Up", în valoare de 30 de milioane de euro din alocarea aferentă Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, având ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora.

În anul 2014, deficitul de forţă de muncă în sistemul medical din România depăşea 10%, întrucât, pe de o parte, în perioada pre şi post aderare au emigrat peste 20.000 de medici, iar, pe de altă parte, cetăţenii străini întâmpină bariere excesive cu privire la încadrarea pe piaţa forţei de muncă din sectorul medical. Numărul de muncitori imigranţi din România este extrem de redus, principala sursă de imigranţi fiind Republica Moldova.

Diaspora reprezintă un partener de dezvoltare nevalorificat şi neangajat în mod coerent şi consecvent. Studenţii şi lucrătorii români din străinătate, la întoarcerea în România, se arată în documentul ministerului Economiei, pot aduce know-how, aptitudini şi inovaţie care ar impulsiona economia şi societatea românească, ar transforma fenomenul brain drain într-unul de tip brain gain. De asemenea, prin dezvoltarea unui cadru care să faciliteze colaborarea cu ţara prin mijloacele tehnice actuale, ei pot contribui şi punctual de acolo de unde sunt.

România ar avea de beneficiat de pe urma reducerii barierelor de admisie pentru cetăţenii din state terţe, întrucât imigranţii contribuie la dezvoltarea societăţilor şi economiilor prin impactul pe care îl au asupra pieţei forţei de muncă, contribuţiile plătite la bugetul de stat şi asupra creşterii economice. Aceştia pot contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire a populaţiei, pot acoperi deficitele de forţă de muncă din anumite sectoare, sporesc legăturile comerciale cu restul lumii şi aduc inovaţie şi spirit antreprenorial. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu)