Bucureşti, 24 nov /Agerpres/ - Strategia Energetică a României 2016-2030 ar trebui revizuită în direcţii strategice, a declarat, joi, Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, la conferinţa "Investiţii pentru siguranţa energetică a României".

"Cred că Strategia Energetică ar trebui revizuită în direcţii strategice. Fiecare fel de investiţie este diferit, cu propriul studiu de fezabilitate. Nu am făcut această strategie dedicată pentru vreun fel de investiţie, pentru un anume proiect. Sunt date generale luate în calcul. Dacă datele de intrare pe care le vom prezenta şi pe care le vom anexa la draftul final al strategiei vor fi diferite, atunci şi imaginea generală se poate schimba. Nu priviţi Strategia ca un element care să răspundă la toate întrebările pieţei, priviţi Strategia ca pe un document care stabileşte linii strategice", a precizat Corina Popescu.

Ministerul Energiei a lansat, la data de 15 noiembrie 2016, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.

"Opinia noastră, a ministerului (Energiei - nr) este că acest document trage un semnal de alarmă vizavi de necesarul mare de investiţii care trebuie să fie realizat în acest sector şi arată o imagine de ansamblu cu foarte multe date. Documentul acesta îşi propune să arate care sunt obiectivele strategice având în vedere poziţia pe care România o are în această zonă a Europei. Avem, clar, nevoie de invesţii în sectorul de producţie. Un alt aspect este cel al investiţiilor în infrastructură, în special pe liniile de interconexiune atât în domeniul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale", a spus Corina Popescu.

Aceasta a precizat că proiectul BRUA (gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria) este unul de interes naţional Transelectrica are nevoie să îşi finalizeze liniile de interconexiune pe care le are începute şi să-şi crească gradul de interconectivitate.

"Trebuie să găsim resurse pentru a finanţa aceste investiţii şi aici ar trebui să învăţăm din lecţia dură pe care ne-a dat-o sectorul regenerabilelor. Sper ca toate investiţiile care se vor realiza să fie coordonate. Să nu facem investiţii doar de dragul de a face investiţii. Mi-aş dori să nu mai aud de investiţii realizate în proporţie de 90-95%, dar nefinalizate deşi sistemul ar fi avut nevoie de ele, iar societatea să se afle într-o situaţie financiară dificilă. Aceste investiţii ar trebui corelate", a spus oficialul Ministerului Energiei.

Conform acestuia, în 2017, România va trebui să-şi elaboreze planurile naţionale de eficienţă energetică şi planul naţional de energie-mediu. De asemenea, de anul viitor, va exista o nouă directivă europeană pe eficienţă energetică.

"Este un domeniu la care România trebuie să mai lucreze şi unde sunt necesare investiţii în domeniul eficienţei energetice. Nu este suficient să implementăm legislaţia europeană în cea naţională. Important este să facem nişte lucruri practice", a spus Corina Popescu.

Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate la finalul lunii octombrie, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producţia internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară. Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc se ridică la 1,5 - 2 miliarde de euro pe an, potrivit aceloraşi date preliminare. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu)