COD PORTOCALIU: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, ora 14 – 9 iunie, ora 03 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate
Bucureşti, 6 nov/Agerpres/ - România a progresat mult în ultimii 25 de ani, însă trebuie să continue eforturile, în special în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia şi incluziunea socială pentru a ajunge în categoria ţărilor cu venituri ridicate, potrivit vicepreşedintelui Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Cyril Muller.
Într-un interviu acordat AGERPRES, în cursul vizitei la Bucureşti cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de parteneriat între România şi Banca Mondială, Cyril Muller a vorbit despre importanţa egalităţii de şanse în educaţie, a asistenţei sociale bine direcţionate, dar şi a accesului tuturor la justiţie, indiferent de regiunea în care locuiesc.
Acesta a subliniat că România are nevoie să continue pe calea unui management macroeconomic bun, deoarece altfel va fi foarte dificil să crească şi să îmbunătăţească standardul de viaţă al populaţiei.
Totodată, oficialul Băncii Mondiale a apreciat evoluţia economică a României din perioada recentă, însă a atras atenţia că, pe viitor, trebuie să îşi diversifice sursele de creştere economică.
AGERPRES: Cum a evoluat, în opinia dumneavoastră, România în ultimii 25 de ani?
Cyril Muller: Ultimii 25 de ani ne-au învăţat că în România pot avea loc evoluţii importante. Dacă în urmă cu 25 de ani, în 1991, cineva ar fi spus că, în 2016, România va fi membră a Uniunii Europene de nouă ani deja, nimeni nu ar fi crezut.
Deci, cred că acesta este primul lucru pe care îl pot spune, că în cei 25 de ani s-au petrecut multe lucruri, şi multe pozitive. Aş vrea să menţionez câteva aspecte. Primul este acela că România, care este acum parte a Europei, a fost capabilă să crească foarte repede din punct de vedre economic, pentru o perioadă lungă de timp. Asta înseamnă că, după contracţia iniţială, care a avut loc la căderea zidului Berlinului şi cortinei de fier, după criza de la început, dureroasă pentru mulţi oameni, au avut loc multe îmbunătăţiri în condiţiile de trai ale românilor.
Care sunt domeniile în care văd cele mai multe progrese? România a avut succes în tranziţia către economia de piaţă. Dacă mă uit la prietenii mei români, aceştia sunt antreprenori. Românii sunt bine înzestraţi pentru a vorbi limbi străine. Când am vizitat România, student fiind, am mers cu trenul din loc în loc şi mă întrebam dacă mă voi înţelege cu cineva. Peste tot unde am mers, fie cu franceza, engleza sau germana, am putut să mă înţeleg cu aproape toată lumea. Deci cred că România s-a descurcat bine din punct de vedere economic.
În al doilea rând, deşi s-au realizat multe în ceea ce priveşte accesul la educaţie, având în vedere că, în prezent, oamenii aleg învăţământul superior în număr mai mare decât în anii precedenţi, iar beneficiile în domeniul sănătăţii de asemenea s-au îmbunătăţit mult, mai sunt aspecte la care trebuie să se lucreze.
Dar acestea sunt unele dintre lucrurile care arată că viaţa oamenilor s-a îmbunătăţit în această perioadă.
AGERPRES: Care a fost contribuţia Băncii Mondiale la această evoluţie?
Cyril Muller: Banca Mondială a finanţat numeroase proiecte, în total 12,5 miliarde de dolari în cei 25 de ani. Asta înseamnă mult, dar, în realitate, mai important este dacă Banca Mondială a fost un partener de încredere pentru România în această perioadă. Ce aduce Banca Mondială? Aduce experienţa din celelalte ţări către România. Deci, dacă vrei să reformezi sistemul de educaţie, dacă vrei să îmbunătăţeşti infrastructura, noi spunem care sunt opţiunile, cum trebuie să o faci. Asta nu înseamnă că Banca Mondială ştie cel mai bine, dar putem aduce în România cunoştinţele necesare, spunem cum au făcut alţii şi care sunt opţiunile.
Ce mai importantă contribuţie a noastră a fost să dăm încredere României, să o ajutăm să traseze direcţiile viitorului său. România ne-a cerut să abordăm unele dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat, cum ar fi reforma în justiţie, în educaţie, şi altele.
AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, top cinci priorităţi pentru autorităţile române?
Cyril Muller: Aş fi bucuros să împărtăşesc un set de priorităţi. Însă importante sunt obiectivele finale. Când am vizitat România în anii 90 sau la începutul anilor 2000, am văzut un singur proiect, cel european, care conţinea obiectivul final. Astăzi, pentru ţările care au reuşit, întrebarea este: ce urmează? Pentru mine, linia de finish pentru România ar trebui să fie o societate prosperă. Deci România trebuie să definească din nou ce vrea să obţină şi cred că un obiectiv ar trebui să constea în continuarea procesului de convergenţă către statele membre ale UE, din punct de vedre al standardului de viaţă, pentru a deveni ţară cu venituri ridicate.
Dar, pentru a ajunge acolo, ar trebui să ia o serie de măsuri, şi menţionez doar câteva. În primul rând, trebuie să continue dezvoltarea infrastructurii, pentru că România este o ţară frumoasă, cu regiuni diverse, cu oraşe mari înconjurate de sate, o geografie interesantă. Deci cred că trebuie să se asigure că activităţile economice sunt bine distribuite la nivel teritorial şi pentru a ajunge în acest stadiu trebuie să deţină o infrastructură bună care să conecteze regiunile.
Al doilea domeniu în care trebuie să acţioneze este educaţia. Din punctul meu de vedere, educaţia a înregistrat progrese semnificative, dar dacă comparăm România cu unele dintre economiile avansate, rezultatele din educaţie sunt încă mult sub ţările respective. În Uniunea Europeană, România este printre ultimele trei ţări din acest punct de vedere, deci trebuie să urce pe această scală a educaţiei. Când vorbesc de educaţie mă refer la stabilirea conexiunilor dintre aptitudinile dobândite prin educaţie cu ceea ce solicită piaţa muncii sau economia în general. Avantajul numărul unu al României este capitalul uman.
AGERPRES: Unde consideraţi că greşesc autorităţile române în privinţa educaţiei?
Cyril Muller: Nu sunt greşeli, dar trebuie să continue eforturile în acest domeniu. S-au luat măsuri pentru învăţământul primar şi apoi pentru cel secundar. Acum trebuie să se concentreze pe obţinerea unor rezultate mai bune. Nu este întotdeauna simplu, deci trebuie să continue să lucreze la curriculum, la profesori. Când vorbesc de curriculum mă refer le ce predai copiilor, cum o faci, dar este nevoie şi de alocarea unor resurse suficiente.
Deci asta este important pentru mine. Dacă ne uităm la cele mai de succes ţări, acestea pregătesc tinerii pentru o viaţă productivă. Deci, probabil, România se află la două treimi din drum, dar mai are o treime de parcurs.
A treia provocare pentru viitor este cea a incluziunii. Una dintre principalele provocări ale ţării este să se asigure că toată lumea are oportunităţi pe care, la un moment dat, să le şi conştientizeze. În această zonă, România are încă lucruri de făcut pentru a-şi proteja mai bine oamenii, în special grupurile vulnerabile. Este vorba în special despre direcţionarea asistenţei sociale către cei care au mai mare nevoie de ea. Am lucrat mult cu Guvernul la aceste aspecte şi sunt mulţumit cu unele dintre evoluţiile care au avut loc.
Ultimul element pe care aş vrea să îl menţionez se referă la întărirea instituţiilor statului. România trebuie să continue să îmbunătăţească serviciile guvernamentale, transparenţa, structura cheltuielilor, situaţia întreprinderile de stat, justiţia etc.
AGERPRES: În privinţa întreprinderilor de stat vedeţi o îmbunătăţire ca urmare a legislaţiei adoptate anul acesta?
Cyril Muller: Cred că este un domeniu care necesită atenţie în continuare. Măsurile care au fost luate anul acesta în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă pentru întreprinderile de stat, prin Legea 111, sunt foarte importante pentru că îmbunătăţesc transparenţa, procesul de selecţie a persoanelor şi construiesc o structură financiară puternică. Odată ce ai o mai bună contabilitate şi transparenţă, poţi să începi să înţelegi ce se întâmplă. Aşadar, îmbunătăţirea legislaţiei reprezintă un lucru pozitiv, dar nu este suficient. Nu poţi să spui gata, am aprobat legea, şi totul este rezolvat. Acum urmează implementarea completă a noii legislaţii.
AGERPRES: Şi ANAF are în derulare un program cu Banca Mondială pentru eficientizarea activităţii. Cum decurge acesta?
Cyril Muller: Veniturile din taxe, în România, ca procent din PIB, sunt semnificativ sub media europeană. Deci este foarte important să lucreze la îmbunătăţirea încasării veniturilor. Am lucrat cu Guvernul la acest aspect şi am stabilit că trebuie ca taxarea să fie corectă şi, în al doilea rând, să nu inhibe activitatea economică.
Corectitudinea este o chestiune a distribuţiei, dar când vorbim despre faptul că taxarea nu trebuie să inhibe activitatea economică ne referim la faptul că este foarte important să ai surse de venit predictibile, dar şi comportamentul faţă de actorii din economie trebuie să fie similar pentru ca oamenii să plătească taxele.
Am implementat multe măsuri tehnice, cred că ANAF se află pe calea cea bună, pentru că am văzut progrese încurajatoare în ultimi ani, dar acum este sarcina viitoarelor guverne să implementeze aceste măsuri.
AGERPRES: Programul se derulează în graficul stabilit sau înregistrează întârzieri?
Cyril Muller: Programul merge înainte, cred că are o fundaţie foarte solidă, dar are nevoie de atenţie în continuare. Cu siguranţă nu sunt îngrijorat în legătură cu acest program, dar vreau să mă asigur că această fundaţie solidă va produce rezultate pozitive în viitor. Orice sistem de taxare trebuie să ofere încredere cetăţenilor şi companiilor, astfel încât, în final, aceştia să vrea să plătească taxele, pentru că ştiu că toată lumea contribuie în acelaşi fel, şi, pe de altă parte, înţeleg şi ce servicii primesc în schimb. Aceasta este o parte foarte importantă a contractului dintre cetăţeni şi Guvern. Colectarea efectivă este foarte importantă, pentru că dacă văd că eu plătesc taxele dar cineva de lângă mine nu plăteşte, acest aspect subminează încrederea pe care o am în Guvern.
AGERPRES: Este important şi modul în care sunt folosiţi banii din taxe. Ce recomandări aveţi pentru Guvern în acest sens?
Cyril Muller: Banca Mondială realizează periodic rapoarte cu privire la cheltuielile publice. Discutam mai devreme despre infrastructură. Unul dintre elementele cheie în infrastructură se referă la prioritizarea proiectelor şi localizarea lor. Acesta este tipul de activitate pe care noi o derulăm cu Guvernul dar şi cu autorităţile regionale. Aveţi dreptate, trebuie să colectezi şi apoi să cheltuieşti foarte înţelept. Şi cred că asta este parte din a defini care este viitorul la care România aspiră. Sunt anumite caracteristici ale ţărilor cu venituri ridicate, şi sunt sigur că România ar vrea să se alăture lor. De asemenea, este vorba şi despre calitatea serviciilor guvernamentale, despre clarificarea alegerilor pe care le facem, ce programe continuăm sau nu. Toate acestea trebuie bine stabilite.
AGERPRES: În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, care credeţi că ar trebui să fie priorităţile?
Cyril Muller: Suntem pe cale să aprobăm un program pentru a ajuta sectorul de Justiţiei. Am mai avut un astfel de program, dar următoarea fază a acestuia este să oferim ajutor în acele regiuni în care infrastructura în domeniu este foarte slabă. Aceasta este o chestiune importantă. Când te uiţi la temporizarea regiunilor, trebuie să ai în vedere câteva lucruri importante. Primul - au oamenii oportunităţi pentru a câştiga bani, pentru a înfiinţa afaceri, pentru a creşte afacerile existente? Al doilea constă în calitatea serviciilor. În multe ţări, cu cât eşti mai departe de centru, cu atât mai slabe sunt aceste servicii. Iar al treilea se referă la prioritizarea infrastructurii.
Vorbeam mai devreme de capitalul uman. Indiferent din ce parte a ţării provine, oricine trebuie să aibă aceleaşi oportunităţi educaţionale ca cineva care s-a născut în Bucureşti, sau Iaşi sau Cluj. Aceste sunt domeniile pe care trebuie să se lucreze.
AGERPRES: În Justiţie, autorităţile s-au angajat la un plan de măsuri de reformă. În ce stadiu se află implementarea acestora?
Cyril Muller: Este o întrebare foarte grea pentru că în Justiţie, ca şi în domeniul taxării, orice ai face, vezi fructele, beneficiile a ceea ce ai sădit, abia mai târziu. Cetăţenii români au cerut întotdeauna guvernului un sistem judiciar care să ofere o justiţie adevărată. Aceste este un proces care se derulează deja de 10 - 15 ani şi a oferit câtva rezultate bune, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Aveţi o instituţie foarte puternică în acest domeniu, dar aceasta trebuie întărită în continuare. Dar Justiţia trebuie să se adreseze tuturor. Deci, s-au înregistrat progrese, dar este unul din acele domenii în care nu te poţi opri, trebuie să continui să îmbunătăţeşti. De aceea ne concentrăm acum pe discrepanţele regionale pentru că justiţia trebuie furnizată peste tot, indiferent unde te afli sau cine eşti.
AGERPRES: În sănătate, care este stadiul reformei din punctul dumneavoastră de vedere?
Cyril Muller: Sănătatea este unul dintre domeniile în care avem un proiect important. În acest sector, încercăm să obţinem două obiective în acelaşi timp: cetăţenii să trăiască vieţi mai sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. În România, am muncit foarte mult încercând să reformăm sistemul şi să îl finanţăm. Dar, deocamdată, proiectul se mişcă foarte încet, poate şi din cauza faptului că este extrem de complicat. Trebuie mai întâi simplificat şi să fim ceva mai modeşti în obiectivele noastre. Este un domeniu în care am lucrat din greu cu noul ministru, şi este o echipă care lucrează incredibil de greu acolo. Trebuie să continuăm această muncă şi cred, în acest stadiu, deşi este dificil, putem spune că direcţia pe care am identificat-o este bună, dar este încă prea devreme să vorbim despre rezultate.
AGERPRES: România a avut, în acest an, cea mai mare creştere economică din UE. Consideraţi că această creştere, bazată pe consum, este sustenabilă?
Cyril Muller: Nu este nimic greşit în a avea o creştere bazată pe consum. Dacă întrebi ţări care au creştere zero în prezent, dacă ar vrea să crească cu 5% pe bază de consum, ar face-o imediat. Dar, România trebuie să găsească o modalitate de a creşte pe ingrediente diferite. Pentru România va fi important, de asemenea, să aibă investiţii, abilitatea de a inova, de a exporta, domenii care să contribuie la creşterea economică. Deci, pe viitor, provocarea va consta în găsirea unor ingrediente cât mai diverse care să contribuie la creşterea economică. În anumite ţări din Asia, printre care şi China, creşterea s-a realizat pe bază de investiţii, iar acum ei au nevoie de o creştere pe bază de consum. Acele ţări au crescut repede, dar au extenuat abilitatea investiţiilor de a produce creştere, iar următoarele investiţii sunt tot mai puţin eficiente în acest sens. Deci în România, acum, trebuie să găsiţi calea de a creşte pe baza investiţiilor, să faceţi ca aceste investiţii să fie eficiente. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că această creştere pe bază de consum, în situaţia actuală şi ţinând cont de anii anteriori, este importantă pentru ţară, îmbunătăţeşte standardul de viaţă al oamenilor.
Acum întrebările care se pun sunt: poţi îmbunătăţi productivitatea în viitor, poţi îmbunătăţi contribuţia investiţiilor la creştere? Exact acesta este genul de probleme pe care lucrăm cu orice Guvern. Este exact ceea ce trebuie să facă România pentru a obţine statutul de ţară cu venituri ridicate.
AGERPRES: Anul acesta în România sunt alegeri parlamentare, iar o serie de iniţiative sunt considerate electorale. Care credeţi că sunt riscurile pentru economia României în viitorul apropiat?
Cyril Muller: România s-a descurcat bine pe două fronturi: a obţinut o consolidare fiscală puternică, necesară, şi a luat măsuri pentru a îmbunătăţi structura economiei. Am vorbit despre reforma în întreprinderile de stat, dar, de asemenea, am lucrat cu guvernul în domeniul cadastrului, pentru accelerarea înregistrării terenurilor, am lucrat la îmbunătăţirea direcţionării asistenţei sociale şi la creşterea numărului total al celor care beneficiază. Dacă mă iau după datele de astăzi, aş spune că România este capabilă să aibă politici macroeconomice, fiscale şi monetare robuste, este, de asemenea, capabilă, să accepte provocări dificile şi să îşi îndrepte economia către un viitor mai bun.
Da, se discută o serie de iniţiative legislative, în această perioadă electorală, dar va fi interesant de văzut cum vor fi acestea implementate în viitor. Cert este că România are nevoie să continue pe calea unui management macroeconomic bun, pentru că dacă asta nu se va întâmpla, va fi foarte dificil să crească şi să îmbunătăţească standardul de viaţă al populaţiei. Astfel de decizii adoptate în perioade electorale, unele au fost implementate, altele nu, dar importantă este direcţia.
AGERPRES: Şi sistemul bancar reclamă o serie de iniţiative legislative care le afectează activitatea. În ce situaţie credeţi că se află în prezent sistemul financiar din România?
Cyril Muller: Sub conducerea Băncii Naţionale a României, sectorul bancar este astăzi mai sănătos decât a fost după criza financiară. Creditele neperformante, care ajunseseră la un nivel foarte ridicat, au fost reduse, băncile şi-au îmbunătăţit capitalizarea, depozitele au crescut. Deci cred că sectorul bancar din România este acum pe calea cea bună pentru a contribui mai mult la economie. Cred că stabilizarea sectorului a fost obţinută şi sper că aceste realizări nu vor fi compromise de noi obligaţi plasate asupra lor, care le-ar pune în mare dificultate. AGERPRES/(AS-autor: Ana-Maria Vasile, editor:Nicoleta Gherasi)
Într-un interviu acordat AGERPRES, în cursul vizitei la Bucureşti cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de parteneriat între România şi Banca Mondială, Cyril Muller a vorbit despre importanţa egalităţii de şanse în educaţie, a asistenţei sociale bine direcţionate, dar şi a accesului tuturor la justiţie, indiferent de regiunea în care locuiesc.
Acesta a subliniat că România are nevoie să continue pe calea unui management macroeconomic bun, deoarece altfel va fi foarte dificil să crească şi să îmbunătăţească standardul de viaţă al populaţiei.
Totodată, oficialul Băncii Mondiale a apreciat evoluţia economică a României din perioada recentă, însă a atras atenţia că, pe viitor, trebuie să îşi diversifice sursele de creştere economică.
AGERPRES: Cum a evoluat, în opinia dumneavoastră, România în ultimii 25 de ani?
Cyril Muller: Ultimii 25 de ani ne-au învăţat că în România pot avea loc evoluţii importante. Dacă în urmă cu 25 de ani, în 1991, cineva ar fi spus că, în 2016, România va fi membră a Uniunii Europene de nouă ani deja, nimeni nu ar fi crezut.
Deci, cred că acesta este primul lucru pe care îl pot spune, că în cei 25 de ani s-au petrecut multe lucruri, şi multe pozitive. Aş vrea să menţionez câteva aspecte. Primul este acela că România, care este acum parte a Europei, a fost capabilă să crească foarte repede din punct de vedre economic, pentru o perioadă lungă de timp. Asta înseamnă că, după contracţia iniţială, care a avut loc la căderea zidului Berlinului şi cortinei de fier, după criza de la început, dureroasă pentru mulţi oameni, au avut loc multe îmbunătăţiri în condiţiile de trai ale românilor.
Care sunt domeniile în care văd cele mai multe progrese? România a avut succes în tranziţia către economia de piaţă. Dacă mă uit la prietenii mei români, aceştia sunt antreprenori. Românii sunt bine înzestraţi pentru a vorbi limbi străine. Când am vizitat România, student fiind, am mers cu trenul din loc în loc şi mă întrebam dacă mă voi înţelege cu cineva. Peste tot unde am mers, fie cu franceza, engleza sau germana, am putut să mă înţeleg cu aproape toată lumea. Deci cred că România s-a descurcat bine din punct de vedere economic.
În al doilea rând, deşi s-au realizat multe în ceea ce priveşte accesul la educaţie, având în vedere că, în prezent, oamenii aleg învăţământul superior în număr mai mare decât în anii precedenţi, iar beneficiile în domeniul sănătăţii de asemenea s-au îmbunătăţit mult, mai sunt aspecte la care trebuie să se lucreze.
Dar acestea sunt unele dintre lucrurile care arată că viaţa oamenilor s-a îmbunătăţit în această perioadă.
AGERPRES: Care a fost contribuţia Băncii Mondiale la această evoluţie?
Cyril Muller: Banca Mondială a finanţat numeroase proiecte, în total 12,5 miliarde de dolari în cei 25 de ani. Asta înseamnă mult, dar, în realitate, mai important este dacă Banca Mondială a fost un partener de încredere pentru România în această perioadă. Ce aduce Banca Mondială? Aduce experienţa din celelalte ţări către România. Deci, dacă vrei să reformezi sistemul de educaţie, dacă vrei să îmbunătăţeşti infrastructura, noi spunem care sunt opţiunile, cum trebuie să o faci. Asta nu înseamnă că Banca Mondială ştie cel mai bine, dar putem aduce în România cunoştinţele necesare, spunem cum au făcut alţii şi care sunt opţiunile.
Ce mai importantă contribuţie a noastră a fost să dăm încredere României, să o ajutăm să traseze direcţiile viitorului său. România ne-a cerut să abordăm unele dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat, cum ar fi reforma în justiţie, în educaţie, şi altele.
AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, top cinci priorităţi pentru autorităţile române?
Cyril Muller: Aş fi bucuros să împărtăşesc un set de priorităţi. Însă importante sunt obiectivele finale. Când am vizitat România în anii 90 sau la începutul anilor 2000, am văzut un singur proiect, cel european, care conţinea obiectivul final. Astăzi, pentru ţările care au reuşit, întrebarea este: ce urmează? Pentru mine, linia de finish pentru România ar trebui să fie o societate prosperă. Deci România trebuie să definească din nou ce vrea să obţină şi cred că un obiectiv ar trebui să constea în continuarea procesului de convergenţă către statele membre ale UE, din punct de vedre al standardului de viaţă, pentru a deveni ţară cu venituri ridicate.
Dar, pentru a ajunge acolo, ar trebui să ia o serie de măsuri, şi menţionez doar câteva. În primul rând, trebuie să continue dezvoltarea infrastructurii, pentru că România este o ţară frumoasă, cu regiuni diverse, cu oraşe mari înconjurate de sate, o geografie interesantă. Deci cred că trebuie să se asigure că activităţile economice sunt bine distribuite la nivel teritorial şi pentru a ajunge în acest stadiu trebuie să deţină o infrastructură bună care să conecteze regiunile.
Al doilea domeniu în care trebuie să acţioneze este educaţia. Din punctul meu de vedere, educaţia a înregistrat progrese semnificative, dar dacă comparăm România cu unele dintre economiile avansate, rezultatele din educaţie sunt încă mult sub ţările respective. În Uniunea Europeană, România este printre ultimele trei ţări din acest punct de vedere, deci trebuie să urce pe această scală a educaţiei. Când vorbesc de educaţie mă refer la stabilirea conexiunilor dintre aptitudinile dobândite prin educaţie cu ceea ce solicită piaţa muncii sau economia în general. Avantajul numărul unu al României este capitalul uman.
AGERPRES: Unde consideraţi că greşesc autorităţile române în privinţa educaţiei?
Cyril Muller: Nu sunt greşeli, dar trebuie să continue eforturile în acest domeniu. S-au luat măsuri pentru învăţământul primar şi apoi pentru cel secundar. Acum trebuie să se concentreze pe obţinerea unor rezultate mai bune. Nu este întotdeauna simplu, deci trebuie să continue să lucreze la curriculum, la profesori. Când vorbesc de curriculum mă refer le ce predai copiilor, cum o faci, dar este nevoie şi de alocarea unor resurse suficiente.
Deci asta este important pentru mine. Dacă ne uităm la cele mai de succes ţări, acestea pregătesc tinerii pentru o viaţă productivă. Deci, probabil, România se află la două treimi din drum, dar mai are o treime de parcurs.
A treia provocare pentru viitor este cea a incluziunii. Una dintre principalele provocări ale ţării este să se asigure că toată lumea are oportunităţi pe care, la un moment dat, să le şi conştientizeze. În această zonă, România are încă lucruri de făcut pentru a-şi proteja mai bine oamenii, în special grupurile vulnerabile. Este vorba în special despre direcţionarea asistenţei sociale către cei care au mai mare nevoie de ea. Am lucrat mult cu Guvernul la aceste aspecte şi sunt mulţumit cu unele dintre evoluţiile care au avut loc.
Ultimul element pe care aş vrea să îl menţionez se referă la întărirea instituţiilor statului. România trebuie să continue să îmbunătăţească serviciile guvernamentale, transparenţa, structura cheltuielilor, situaţia întreprinderile de stat, justiţia etc.
AGERPRES: În privinţa întreprinderilor de stat vedeţi o îmbunătăţire ca urmare a legislaţiei adoptate anul acesta?
Cyril Muller: Cred că este un domeniu care necesită atenţie în continuare. Măsurile care au fost luate anul acesta în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă pentru întreprinderile de stat, prin Legea 111, sunt foarte importante pentru că îmbunătăţesc transparenţa, procesul de selecţie a persoanelor şi construiesc o structură financiară puternică. Odată ce ai o mai bună contabilitate şi transparenţă, poţi să începi să înţelegi ce se întâmplă. Aşadar, îmbunătăţirea legislaţiei reprezintă un lucru pozitiv, dar nu este suficient. Nu poţi să spui gata, am aprobat legea, şi totul este rezolvat. Acum urmează implementarea completă a noii legislaţii.
AGERPRES: Şi ANAF are în derulare un program cu Banca Mondială pentru eficientizarea activităţii. Cum decurge acesta?
Cyril Muller: Veniturile din taxe, în România, ca procent din PIB, sunt semnificativ sub media europeană. Deci este foarte important să lucreze la îmbunătăţirea încasării veniturilor. Am lucrat cu Guvernul la acest aspect şi am stabilit că trebuie ca taxarea să fie corectă şi, în al doilea rând, să nu inhibe activitatea economică.
Corectitudinea este o chestiune a distribuţiei, dar când vorbim despre faptul că taxarea nu trebuie să inhibe activitatea economică ne referim la faptul că este foarte important să ai surse de venit predictibile, dar şi comportamentul faţă de actorii din economie trebuie să fie similar pentru ca oamenii să plătească taxele.
Am implementat multe măsuri tehnice, cred că ANAF se află pe calea cea bună, pentru că am văzut progrese încurajatoare în ultimi ani, dar acum este sarcina viitoarelor guverne să implementeze aceste măsuri.
AGERPRES: Programul se derulează în graficul stabilit sau înregistrează întârzieri?
Cyril Muller: Programul merge înainte, cred că are o fundaţie foarte solidă, dar are nevoie de atenţie în continuare. Cu siguranţă nu sunt îngrijorat în legătură cu acest program, dar vreau să mă asigur că această fundaţie solidă va produce rezultate pozitive în viitor. Orice sistem de taxare trebuie să ofere încredere cetăţenilor şi companiilor, astfel încât, în final, aceştia să vrea să plătească taxele, pentru că ştiu că toată lumea contribuie în acelaşi fel, şi, pe de altă parte, înţeleg şi ce servicii primesc în schimb. Aceasta este o parte foarte importantă a contractului dintre cetăţeni şi Guvern. Colectarea efectivă este foarte importantă, pentru că dacă văd că eu plătesc taxele dar cineva de lângă mine nu plăteşte, acest aspect subminează încrederea pe care o am în Guvern.
AGERPRES: Este important şi modul în care sunt folosiţi banii din taxe. Ce recomandări aveţi pentru Guvern în acest sens?
Cyril Muller: Banca Mondială realizează periodic rapoarte cu privire la cheltuielile publice. Discutam mai devreme despre infrastructură. Unul dintre elementele cheie în infrastructură se referă la prioritizarea proiectelor şi localizarea lor. Acesta este tipul de activitate pe care noi o derulăm cu Guvernul dar şi cu autorităţile regionale. Aveţi dreptate, trebuie să colectezi şi apoi să cheltuieşti foarte înţelept. Şi cred că asta este parte din a defini care este viitorul la care România aspiră. Sunt anumite caracteristici ale ţărilor cu venituri ridicate, şi sunt sigur că România ar vrea să se alăture lor. De asemenea, este vorba şi despre calitatea serviciilor guvernamentale, despre clarificarea alegerilor pe care le facem, ce programe continuăm sau nu. Toate acestea trebuie bine stabilite.
AGERPRES: În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, care credeţi că ar trebui să fie priorităţile?
Cyril Muller: Suntem pe cale să aprobăm un program pentru a ajuta sectorul de Justiţiei. Am mai avut un astfel de program, dar următoarea fază a acestuia este să oferim ajutor în acele regiuni în care infrastructura în domeniu este foarte slabă. Aceasta este o chestiune importantă. Când te uiţi la temporizarea regiunilor, trebuie să ai în vedere câteva lucruri importante. Primul - au oamenii oportunităţi pentru a câştiga bani, pentru a înfiinţa afaceri, pentru a creşte afacerile existente? Al doilea constă în calitatea serviciilor. În multe ţări, cu cât eşti mai departe de centru, cu atât mai slabe sunt aceste servicii. Iar al treilea se referă la prioritizarea infrastructurii.
Vorbeam mai devreme de capitalul uman. Indiferent din ce parte a ţării provine, oricine trebuie să aibă aceleaşi oportunităţi educaţionale ca cineva care s-a născut în Bucureşti, sau Iaşi sau Cluj. Aceste sunt domeniile pe care trebuie să se lucreze.
AGERPRES: În Justiţie, autorităţile s-au angajat la un plan de măsuri de reformă. În ce stadiu se află implementarea acestora?
Cyril Muller: Este o întrebare foarte grea pentru că în Justiţie, ca şi în domeniul taxării, orice ai face, vezi fructele, beneficiile a ceea ce ai sădit, abia mai târziu. Cetăţenii români au cerut întotdeauna guvernului un sistem judiciar care să ofere o justiţie adevărată. Aceste este un proces care se derulează deja de 10 - 15 ani şi a oferit câtva rezultate bune, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Aveţi o instituţie foarte puternică în acest domeniu, dar aceasta trebuie întărită în continuare. Dar Justiţia trebuie să se adreseze tuturor. Deci, s-au înregistrat progrese, dar este unul din acele domenii în care nu te poţi opri, trebuie să continui să îmbunătăţeşti. De aceea ne concentrăm acum pe discrepanţele regionale pentru că justiţia trebuie furnizată peste tot, indiferent unde te afli sau cine eşti.
AGERPRES: În sănătate, care este stadiul reformei din punctul dumneavoastră de vedere?
Cyril Muller: Sănătatea este unul dintre domeniile în care avem un proiect important. În acest sector, încercăm să obţinem două obiective în acelaşi timp: cetăţenii să trăiască vieţi mai sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. În România, am muncit foarte mult încercând să reformăm sistemul şi să îl finanţăm. Dar, deocamdată, proiectul se mişcă foarte încet, poate şi din cauza faptului că este extrem de complicat. Trebuie mai întâi simplificat şi să fim ceva mai modeşti în obiectivele noastre. Este un domeniu în care am lucrat din greu cu noul ministru, şi este o echipă care lucrează incredibil de greu acolo. Trebuie să continuăm această muncă şi cred, în acest stadiu, deşi este dificil, putem spune că direcţia pe care am identificat-o este bună, dar este încă prea devreme să vorbim despre rezultate.
AGERPRES: România a avut, în acest an, cea mai mare creştere economică din UE. Consideraţi că această creştere, bazată pe consum, este sustenabilă?
Cyril Muller: Nu este nimic greşit în a avea o creştere bazată pe consum. Dacă întrebi ţări care au creştere zero în prezent, dacă ar vrea să crească cu 5% pe bază de consum, ar face-o imediat. Dar, România trebuie să găsească o modalitate de a creşte pe ingrediente diferite. Pentru România va fi important, de asemenea, să aibă investiţii, abilitatea de a inova, de a exporta, domenii care să contribuie la creşterea economică. Deci, pe viitor, provocarea va consta în găsirea unor ingrediente cât mai diverse care să contribuie la creşterea economică. În anumite ţări din Asia, printre care şi China, creşterea s-a realizat pe bază de investiţii, iar acum ei au nevoie de o creştere pe bază de consum. Acele ţări au crescut repede, dar au extenuat abilitatea investiţiilor de a produce creştere, iar următoarele investiţii sunt tot mai puţin eficiente în acest sens. Deci în România, acum, trebuie să găsiţi calea de a creşte pe baza investiţiilor, să faceţi ca aceste investiţii să fie eficiente. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că această creştere pe bază de consum, în situaţia actuală şi ţinând cont de anii anteriori, este importantă pentru ţară, îmbunătăţeşte standardul de viaţă al oamenilor.
Acum întrebările care se pun sunt: poţi îmbunătăţi productivitatea în viitor, poţi îmbunătăţi contribuţia investiţiilor la creştere? Exact acesta este genul de probleme pe care lucrăm cu orice Guvern. Este exact ceea ce trebuie să facă România pentru a obţine statutul de ţară cu venituri ridicate.
AGERPRES: Anul acesta în România sunt alegeri parlamentare, iar o serie de iniţiative sunt considerate electorale. Care credeţi că sunt riscurile pentru economia României în viitorul apropiat?
Cyril Muller: România s-a descurcat bine pe două fronturi: a obţinut o consolidare fiscală puternică, necesară, şi a luat măsuri pentru a îmbunătăţi structura economiei. Am vorbit despre reforma în întreprinderile de stat, dar, de asemenea, am lucrat cu guvernul în domeniul cadastrului, pentru accelerarea înregistrării terenurilor, am lucrat la îmbunătăţirea direcţionării asistenţei sociale şi la creşterea numărului total al celor care beneficiază. Dacă mă iau după datele de astăzi, aş spune că România este capabilă să aibă politici macroeconomice, fiscale şi monetare robuste, este, de asemenea, capabilă, să accepte provocări dificile şi să îşi îndrepte economia către un viitor mai bun.
Da, se discută o serie de iniţiative legislative, în această perioadă electorală, dar va fi interesant de văzut cum vor fi acestea implementate în viitor. Cert este că România are nevoie să continue pe calea unui management macroeconomic bun, pentru că dacă asta nu se va întâmpla, va fi foarte dificil să crească şi să îmbunătăţească standardul de viaţă al populaţiei. Astfel de decizii adoptate în perioade electorale, unele au fost implementate, altele nu, dar importantă este direcţia.
AGERPRES: Şi sistemul bancar reclamă o serie de iniţiative legislative care le afectează activitatea. În ce situaţie credeţi că se află în prezent sistemul financiar din România?
Cyril Muller: Sub conducerea Băncii Naţionale a României, sectorul bancar este astăzi mai sănătos decât a fost după criza financiară. Creditele neperformante, care ajunseseră la un nivel foarte ridicat, au fost reduse, băncile şi-au îmbunătăţit capitalizarea, depozitele au crescut. Deci cred că sectorul bancar din România este acum pe calea cea bună pentru a contribui mai mult la economie. Cred că stabilizarea sectorului a fost obţinută şi sper că aceste realizări nu vor fi compromise de noi obligaţi plasate asupra lor, care le-ar pune în mare dificultate. AGERPRES/(AS-autor: Ana-Maria Vasile, editor:Nicoleta Gherasi)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.