Bucureşti, 27 oct /Agerpres/ - Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiul Bucureşti (CCIB) va premia, joi, 6.710 firme în cadrul celei de a XXIII-a ediţie a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti.

"Premianţii acestei ediţii, în număr de 6.710, au fost stabiliţi dintre cele 34.390 firme ce au îndeplinit cumulativ criteriile luate în calcul de organizator. Exigenţa metodologiei este evidentă, dacă avem în vedere faptul că din totalul de 120.615 firme care au depus bilanţul contabil aferent anului 2015, doar 28,5% au fost considerate eligibile şi doar 5,6% sunt evidenţiate în Top. În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecărei grupe premiem companiile pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microîntreprinderi. Numărul de firme premiate poate părea mare, însă acesta trebuie corelat cu o serie de date statistice care confirmă rolul pe care îl are Capitala în economia naţională", spune Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB.

În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe firme premiate de Camera bucureşteană activează în servicii (2.305 firme, 34% din total), comerţ-turism (2.141 firme, 32% din total) şi în domeniul industrial (1.360 firme, 20% din total). În clasamentul întocmit de Camera bucureşteană, potrivit metodologiei aplicate unitar la nivelul sistemului cameral, ponderi mai reduse revin construcţiilor (6%, adică 414 companii), cercetării, dezvoltării şi inovării (6%, respectiv 370 entităţi premiate) şi agriculturii, silviculturii şi pescuitului (2%, respectiv 120 companii).

"Obiectivele Capitalei ar trebui definite pornind de la avantajele comparative certe pe care le are, dintre care aş aminti poziţia sa extraordinară, la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene şi în apropiere de culoarul Dunării, punct de pornire a 8 drumuri naţionale, 3 autostrăzi şi 4 magistrale feroviare duble şi structura socială şi profesională de un standard ridicat. În opinia mea, cu o strategie bine gândită, în anii următori, capitala Romaniei ar putea să devină un nod comercial pentru întreaga Europă de Est. Parcurile industriale şi tehnologice din imediata vecinătate a Capitalei sunt şi vor fi puncte puternice de atracţie pentru companiile multinaţionale şi pentru cele locale. Un alt domeniu căruia a trebui să i se acorde o atenţie sporită este turismul", a precizat pentru AGERPRES, preşedintele CCIB.

Conform acestuia, Bucureştiul poate deveni "într-un viitor apropiat un reper pe harta turistică a Europei şi prin prisma turismului cultural şi de tip city break, fără a se neglija componenta care l-a consacrat - turismul de eveniment (târguri, expoziţii, conferinţe, forumuri, evenimente corporative)".

Bucureştiul, al treilea oraş din regiune după Istanbul şi Atena, concentrează 24% dintre comercianţii activi înregistraţi în România, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 16% din valoarea exporturilor româneşti şi 30% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării, precum şi 20% din totalul salariaţilor consemnaţi la nivel naţional.

Potrivit preşedintelui CCIB, pentru o dezvoltare durabilă a Bucureştiului este nevoie de dezvoltarea pe baze sănătoase a economiei româneşti, în ansamblul său. În opinia CCIB, sunt necesare o serie de măsuri printre care reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, condiţionată de înăsprirea pedepselor pentru cei care utilizează forţa de muncă 'la negru' şi de crearea de noi locuri de muncă. O altă problemă este nevoia de creştere a gradului de stabilitate şi predictibilitate, îndeosebi în domeniul fiscal, pentru a stimula investitorii, români sau străini. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu)