Bucureşti, 24 oct /Agerpres/ - Toate ţările riverane Mării Negre trebuie să colaboreze pentru a crea o strategie comună de dezvoltare a pescuitului şi acvaculturii, deoarece la ora actuală numai două state membre, România şi Bulgaria, implementează acţiuni comune în bazinul Mării Negre, a declarat, luni, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură ( ANPA), Nicolae Dimulescu, prezent la o conferinţă de profil organizată de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (GFCM FAO).

"Pentru a crea o strategie comună de dezvoltare a pescuitului şi acvaculturii în bazinul Mării Negre, care la ora actuală nu există, trebuie să te bazezi pe toate statele riverane. Noi avem cu Bulgaria acţiuni comune în bazinul Mării Negre, dar suntem doar două state membre şi este foarte greu să faci o strategie, dacă nu reuşeşti să le aduci în acest cadru şi pe celelalte state riverane şi împreună să construieşti o strategie în care fiecare să îşi aducă aportul. Este imposibilă o astfel de strategie în bazinul Mării Negre fără să te bazezi pe toate statele riverane. Romania, Bulgaria, Georgia, Turcia, Rusia, Ucraina, toate sunt state importante care trebuie să îşi aducă contribuţia pentru că interesul este comun", a explicat Dimulescu.

Acesta a precizat că la ora actuală în zona costieră a României activitatea de pescuit se bazează foarte mult pe capturarea rapanei, datorită profitabilităţii, deşi este foarte important ca pescarii să se orienteze şi către stocurile de peşte.

"Activitatea de pescuit derulată în zona costieră a României se desfăşoară mai ales pe capturarea rapanei. Este o specie invazivă introdusă în Marea Neagră în anii '50, dar care s-a dezvoltat foarte mult şi a devenit o resursă ce ar trebui gestionată. În acelaşi timp, trebuie să consolidăm resursele de peşte la speciile cu valoare economică, respectiv la calcan şi şprot, la care avem cota comună cu Bulgaria, dar să nu uitam că Turcia este cel mai mare producător la Marea Neagră. Este important ca Turcia să fie apropiată din punct de vedere al managementului pescăresc la Marea Neagră. De asemenea, trebuie să dezvoltăm maricultura (acvacultura la Marea Neagră n.r.), care este abia la debut în România, dar pe care vrem să o aducem la un nivel care să contribuie, indirect, la protecţia resurselor acvatice din Marea Neagră", a mai spus Dimulescu.

Şeful ANPA susţine că la solicitarea organizaţiilor de pescari din România a fost mărită cota de rapană cu 3.000 de tone, până la un total de 8.000 de tone, însă ar trebui ca din 2017 să existe reglementări şi în ţara vecină, Bulgaria, care şi-a epuizat stocurile, însă activitatea de pescuit este "la liber" .

"Anul trecut din captura totală a României din Marea Negrea, de circa 4.500 - 5.000 de tone, peştele a reprezentat doar puţin peste 300 de tone, restul fiind rapană. La solicitarea organizaţiilor de pescari din România şi având în vedere că resursele de rapană la Marea Neagră permit mărirea cotei, aceasta a crescut cu 3.000 de tone, până la 8.000 de tone. Sper ca pescarii să o realizeze, dar în acelaşi timp sper ca în anul următor să existe reglementări şi în Bulgaria. Noi am fixat o cotă la rapană, dar în Bulgaria e la liber, deşi ei nu prea mai au. Din păcate, deşi noi avem, valoarea adăugată a pescuitului la rapană nu rămâne în România ci se duce în Bulgaria, pentru că ei au 11 fabrici care au nevoie de materie primă, iar noi doar una. Cred că mai avem multe lucruri de organizat", a subliniat preşedintele ANPA.

În opinia acestuia, cea mai mare problemă pe resurse la Marea Neagră vizează pescuitul cu traulere deoarece afectează fundul marin şi ecosistemul.

"Doresc ca pescuitul cu traulere, care afectează fundul marin, să fie realizat 20 metri dincolo de linia ţărmului, pentru a fi protejat fundul marin şi ecosistemul şi astfel să existe condiţii pentru creşterea puietului de sturion, reproducerea calcanului şi creşterea puietului de calcan", a adăugat Dimulescu.

În ceea ce priveşte pescuitul ilegal la Marea Neagră, reprezentatul ANPA afirmă că este nesemnificativ, de numai 4-5 tone, raportat captura totală, problema cea mai mare fiind reprezentată în anii trecuţi de vasele turceşti de pescuit.

Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (GFCM FAO) împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) organizează, luni şi marţi, la Bucureşti, Conferinţa la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit şi Acvacultură la Marea Neagră.

Conferinţa va reuni reprezentanţi din statele riverane la Marea Neagră, statele membre şi reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), ai Comisiei Europene, GFCM, FAO şi Eurofish.

Luni, 24 octombrie 2016, va avea loc sesiunea de experţi din ţările riverane Mării Negre, unde vor fi analizate cele mai importante provocări în domeniul pescuitului şi acvaculturii în regiune.

Conform ultimelor studii ştiinţifice, starea stocurilor din Marea Neagră este îngrijorătoare, prin urmare sunt necesare acţiuni concertate în scopul protejării eco-sistemelor marine şi a reducerii impactului negativ al pescuitului asupra mediului, inclusiv prin alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)