Bucureşti, 6 oct /Agerpres/ - Prima platformă colaborativă Smart City din România şi din sud-estul Europei, creată de cei mai importanţi 100 de decidenţi Smart City din ţara noastră, a atras, până în prezent, mai mult de 20 de entităţi interesate să-şi aducă aportul, precum instituţii publice, companii, ONG-uri şi media, se arată într-un comunicat de presă al iniţiatorilor.

Proiectul a fost dezbătut în cadrul conferinţei europene "Smart City 2016 " din 3 octombrie, de la Bucureşti, la care au participat peste 150 de decidenţi şi specialişti din diverse industrii din întreaga ţară interesaţi de fenomenul Smart City din România.

"Evoluţia fenomenului, accelerată de industria IT&C, a condus la crearea primei platforme colaborative Smart City din România şi din Sud Estul Europei de către Top 100 decidenţi Smart City din ţara noastră. Este vorba despre o iniţiativă colaborativă axată pe PPP (parteneriat public-privat). Majoritatea decidenţilor au declarat, însă, că funcţionarea unui PPP în România este aproape imposibilă, din cauza lipsei unui cadru legal asigurator pentru părţi, dar şi a viciilor prevederilor existente. Un proiect de lege despre PPP stă de mai mulţi ani în Parlament", se notează în comunicatul citat.

În cadrul conferinţei de specialitate s-au analizat, în premieră, cele mai noi documentaţii despre platformele şi tehnologiile Smart City la nivel european şi global, comentând cele 13 proiecte Smart City care funcţionează în cadrul Uniunii Europene finanţate prin fonduri structurale. Dezbaterea celor mai bune practici din domeniu a dus la concluzia că bibliografia Smart City se actualizează zilnic, propunerea organizatorilor fiind întocmirea unei biblioteci speciale, dinamice, de documentare pentru membrii Consorţiului Smart City.

"Eforturile pentru constituirea Smart City presupun o abordare holistică a culturilor urbane, o planificare atentă şi de durată, culminând cu reglementările locale", a subliniat Ion Vaciu, preşedintele Consiliul Consultativ IT&C şi iniţiatorul Platformei Smart City.

Totodată, atât fostul ministru al MCSI, Marius Bostan, cât şi actualul ministru, Delia Popescu, reprezentată de către directorul general adjunct al MCSI, Corneliu Mănescu, au subliniat necesitatea funcţionării unei Platforme Smart City, amintind importanţa primelor proiecte în acest sens: Alba Iulia, Oradea şi Timişoara. Practic, iniţierea unui Smart City vizează, în primul rând, colaborarea utilă în beneficiul cetăţenilor a mai multor industrii esenţiale: Utilităţi, Energie, Transport, Construcţii, Ecologie, Educaţie, Sănătate, Cultură şi Sport.

De asemenea, la conferinţa "Smart City 2016", Diana Voicu, preşedintele Institutului pentru Coexistenţa Digitală, dar şi cercetător la Academia Română, a prezentat evoluţia conceptului Smart City la nivel global, cu accent pe noutăţile europene şi posibilităţile de finanţare comunitare.

Specialiştii în fonduri europene, prezenţi la conferinţa de specialitate, au subliniat câteva dintre oportunităţile de finanţare prin fonduri disponibile şi anunţate de către Comisia Europeană prin vocea preşedintelui Jean-Claude Juncker, fonduri care mixează fondurile ESI cu cele FEIS pentru o abordare mai simplificată.

La Conferinţa europeană "Smart City 2016 " din 3 octombrie au participat peste 150 de decidenţi şi specialişti din diverse industrii din întreaga ţară interesaţi de fenomenul Smart City din România. Dezbaterea publică realizată în spiritul Agendei Digitale a Comisiei Europene de către Consiliul Consultativ IT&C în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Ambasada SUA în România, asociaţiile IT&C din România şi numeroase companii multinaţionale şi româneşti care susţin deja această iniţiativă urbană.

Aceiaşi organizatori au iniţiat la Bucureşti, pe 27 iunie 2013, prima conferinţă din România dedicată Smart City, în colaborare cu oficialii Ambasadei Emiratelor Arabe Unite şi Guvernului din Dubai.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi)