COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate se va semnala 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 4 iunieFenomene vizate se va semnala 4 iunieFenomene vizate
Bucureşti, 26 sep /Agerpres/ - România nu a exportat niciun tractor în primele şase luni din acest an, în condiţiile în care producţia de astfel de vehicule este în declin, iar fabrici mari precum Tractorul Braşov au fost închise după privatizări eşuate.
Conform datelor Ministerului Economiei, anul trecut, în primele şase luni, valoarea totală exportată a depăşit 30 de milioane de euro.
De asemenea, în ceea ce priveşte importurile, valoarea acestora a depăşit, în perioada ianuarie - iunie 2016, 379,5 milioane de euro, în creştere cu 38% comparativ cu perioada similară din 2015. Pe întreg anul trecut, România a exportat 27.411 tone de tractoare în valoare de peste 64,4 milioane euro.
"Mai avem un mizilic de fabrică de tractoare. Nu mai avem fabrici pentru că le-am restructurat după mintea şi ideile unora din afară care care au găsit minţi identice înăuntru. Undeva pe la Câmpina, nu ştiu exact unde, un inginer de la Braşov cu un egiptean care a cumpărat brandul Tractorul Braşov mai face nu ştiu câte tractoare pe an. Fabrica de la Reghin face, de bază, asamblarea unor tractoare venite din altă parte, deci nu conceptul făcut de ei. Se pare că a început ceva la Craiova. Sunt încercări timide ale unor antreprenori, ale unor oameni care au avut o anumită experienţă şi care mai încearcă să facă câte ceva dar nu se poate spune că mai avem producţie de tractoare', a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
El a precizat că, recent, România a rămas fără industrie de îngrăşăminte.
"În Iran am avut linie de montaj cum se face la Dacia. Noi exportam kituri complete de tractoare şi se montau acolo, dar s-a terminat, nu mai există aşa ceva. La modul general al industriei, avem ultima industrie care s-a închis, cea de îngrăşăminte. Aţi auzit pe cineva că şi-a pus problema: Ce facem? Importăm toate îngrăşămintele noi, ţară agricolă? Că în afară de Târgu Mureş nu mai face nimeni", a precizat oficialul AOAR.
La rândul său, analistul economic Ilie Şerbănescu a spus că dacă mai există producţie de tractoare în România, aceasta e realizată cu investiţii străine.
"Ce mai există, dacă mai există, oricum nu e românesc. România este o gazdă pentru anumite producţii dacă multinaţionalele care le fac consideră această bază de producţie profitabilă. Baza profitabilităţii este salariul mic. Să ne uităm, mai pe larg, la industria auto. Industria auto este generatoarea a cel puţin 50% din exporturile cu care România se laudă şi pe seama căreia se pune creşterea economică obţinută în ultimii ani dar această industrie auto e formată doar 30% din construcţii auto, restul sunt volane, scaune, adică asta nu e nici rău dar nici bine că nu e valoare adăugată', a afirmat Şerbănescu.
În anul 1989, judeţul Braşov era cel mai puternic industrializat, după municipiul Bucureşti. Întreprinderile-fanion comuniste ''Tractorul'', cu 23.000 de salariaţi în 1989, ''Steagul Roşu'', cu 22.000 de salariaţi, ''Rulmentul'', cu peste 10.000 de salariaţi, au fost închise în 2007, după ce s-a încercat privatizarea lor.
Uzina Tractorul Braşov (UTB), una dintre cele mai cunoscute fabrici de tractoare din România, s-a închis în 2007. UTB a fost înfiinţată în anul 1925 ca fabrică româno-franceză de avioane, dar din 1946 producţia a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Până în anul 1945 au fost produse 19 tipuri de avioane, şase dintre ele fiind de concepţie proprie. Începând din 1960, UTB lansează primele modele de tractoare de concepţie integral românească, alături de cele cu motor Fiat. După anul 1990, fabrica a intrat într-un lent proces de privatizare. În 2006, Tractorul Braşov a vândut pe piaţa externă peste 90% din producţie, în special în SUA, Turcia, Egipt, Serbia, Croaţia, dar nu a reuşit să intre pe piaţa UE întrucât nu deţinea un certificat de omologare. În noiembrie 2006, societatea braşoveană număra 1.930 de angajaţi. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Andreea Marinescu)
Conform datelor Ministerului Economiei, anul trecut, în primele şase luni, valoarea totală exportată a depăşit 30 de milioane de euro.
De asemenea, în ceea ce priveşte importurile, valoarea acestora a depăşit, în perioada ianuarie - iunie 2016, 379,5 milioane de euro, în creştere cu 38% comparativ cu perioada similară din 2015. Pe întreg anul trecut, România a exportat 27.411 tone de tractoare în valoare de peste 64,4 milioane euro.
"Mai avem un mizilic de fabrică de tractoare. Nu mai avem fabrici pentru că le-am restructurat după mintea şi ideile unora din afară care care au găsit minţi identice înăuntru. Undeva pe la Câmpina, nu ştiu exact unde, un inginer de la Braşov cu un egiptean care a cumpărat brandul Tractorul Braşov mai face nu ştiu câte tractoare pe an. Fabrica de la Reghin face, de bază, asamblarea unor tractoare venite din altă parte, deci nu conceptul făcut de ei. Se pare că a început ceva la Craiova. Sunt încercări timide ale unor antreprenori, ale unor oameni care au avut o anumită experienţă şi care mai încearcă să facă câte ceva dar nu se poate spune că mai avem producţie de tractoare', a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
El a precizat că, recent, România a rămas fără industrie de îngrăşăminte.
"În Iran am avut linie de montaj cum se face la Dacia. Noi exportam kituri complete de tractoare şi se montau acolo, dar s-a terminat, nu mai există aşa ceva. La modul general al industriei, avem ultima industrie care s-a închis, cea de îngrăşăminte. Aţi auzit pe cineva că şi-a pus problema: Ce facem? Importăm toate îngrăşămintele noi, ţară agricolă? Că în afară de Târgu Mureş nu mai face nimeni", a precizat oficialul AOAR.
La rândul său, analistul economic Ilie Şerbănescu a spus că dacă mai există producţie de tractoare în România, aceasta e realizată cu investiţii străine.
"Ce mai există, dacă mai există, oricum nu e românesc. România este o gazdă pentru anumite producţii dacă multinaţionalele care le fac consideră această bază de producţie profitabilă. Baza profitabilităţii este salariul mic. Să ne uităm, mai pe larg, la industria auto. Industria auto este generatoarea a cel puţin 50% din exporturile cu care România se laudă şi pe seama căreia se pune creşterea economică obţinută în ultimii ani dar această industrie auto e formată doar 30% din construcţii auto, restul sunt volane, scaune, adică asta nu e nici rău dar nici bine că nu e valoare adăugată', a afirmat Şerbănescu.
În anul 1989, judeţul Braşov era cel mai puternic industrializat, după municipiul Bucureşti. Întreprinderile-fanion comuniste ''Tractorul'', cu 23.000 de salariaţi în 1989, ''Steagul Roşu'', cu 22.000 de salariaţi, ''Rulmentul'', cu peste 10.000 de salariaţi, au fost închise în 2007, după ce s-a încercat privatizarea lor.
Uzina Tractorul Braşov (UTB), una dintre cele mai cunoscute fabrici de tractoare din România, s-a închis în 2007. UTB a fost înfiinţată în anul 1925 ca fabrică româno-franceză de avioane, dar din 1946 producţia a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Până în anul 1945 au fost produse 19 tipuri de avioane, şase dintre ele fiind de concepţie proprie. Începând din 1960, UTB lansează primele modele de tractoare de concepţie integral românească, alături de cele cu motor Fiat. După anul 1990, fabrica a intrat într-un lent proces de privatizare. În 2006, Tractorul Braşov a vândut pe piaţa externă peste 90% din producţie, în special în SUA, Turcia, Egipt, Serbia, Croaţia, dar nu a reuşit să intre pe piaţa UE întrucât nu deţinea un certificat de omologare. În noiembrie 2006, societatea braşoveană număra 1.930 de angajaţi. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Andreea Marinescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.