Bucureşti, 25 sep /Agerpres/ - Autorităţile trebuie să înveţe să privească din perspectiva turiştilor, fie ei străini, copii, oameni în vârstă sau cu dizabilităţi, a declarat duminică, pentru AGERPRES, Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic.

"Aspectul la care România se află încă la ani lumină distanţă de alte state Europene este accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi. Ne lipsesc facilităţi de bază pentru aceştia, care să îi ajute să îi îşi ducă o viaţă normală. Nici măcar nu îndrăznesc să visez la un acces mai bun pentru persoanele cu dizabilităţi în trenuri, în hoteluri, în obiectivele turistice", a spus Răzvan Pascu.

Organizaţia Mondială pentru Turism a ales, în acest an, tema "Turismul pentru toţi - promovarea accesibilităţii universale" pentru a sărbători Ziua Mondială a Turismului.

"Este o temă extrem de generoasă şi cu foarte multe declinări. În primul rând, mi-aş dori ca vacanţele să nu mai fie percepute ca fiind la îndemâna doar a unei categorii de persoane, oamenii cu bani. Aş vrea să văd cat mai mulţi români de toate vârstele care pleacă în călătorii, explorează Romania, Europa, lumea. Preţurile de acum nu mai sunt descurajatoare, sunt perioade promoţionale, companiile aeriene au şi bilete de avion la câţiva euro", apreciază Răzvan Pascu.

Conform acestuia, infrastructura stă, de multe ori, în calea accesibilităţii turismului. Consultantul în marketing turistic la Asociaţia Travel Focus apreciază că nu se referă doar la drumuri, cât mai ales la accesul la mijloace de transport în comun, în aeroporturi şi la gestionarea taxiurilor din zona gărilor şi aeroporturilor. De asemenea, tot aici intră şi accesibilitatea zborurilor, iar creşterea din ultimii ani a companiilor low-cost este "impresionantă", iar asta se vede inclusiv în numărul de curse interne lansate în ultima vreme, fapt care face ca inclusiv turismul intern să fie mai accesibil pentru români.

"Colaborările dintre autorităţi cu firme sau ONG-uri din mediul privat şi disponibilitatea de a investi pentru rezultate pe termen lung ar impulsiona dezvoltarea facilităţilor pentru turişti în toate regiunile ţării. Turismul românesc se îndreaptă spre promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor din zonele rurale, iar aici puţine persoane vorbesc limba engleză, ceea ce face ca tradiţiile locale să fie complet inaccesibile pentru străini. La aceasta se adaugă infrastructura defectuoasă şi greutatea de a ajunge acolo cu mijloacele de transport obişnuite. Se pot face multe lucruri, de la organizarea transportului turiştilor cu bicicleta sau căruţa (cum se practică deja în judeţul Covasna sau la Viscri, ori Bucovina), până la tururi ghidate cu un localnic care vorbeşte limbi străine şi cunoaşte tradiţiile locului. Însă pentru a organiza eficient aceste servicii este nevoie de o strategie turistică fezabilă şi o strategie de marketing turistic cel puţin la nivel de judeţ", precizează Răzvan Pascu.

El spune că nici Bucureştiul nu e foarte prietenos cu străinii. Spre exemplu, la metrou sunt puţine informaţii scrise în limba engleză, iar anunţurile audio sunt doar în limba română, spre deosebire de alte capitale europene.

"Infrastructura este acel buzz word despre care toţi politicienii vorbesc şi promit. Cu toate acestea, în ultimii ani am avansat puţin. Am văzut de nenumărate ori rampe de acces cu o pantă imposibil de urcat, în Bucureşti încă mai sunt staţii de metrou fără lift, ne lipsesc panourile informative într-o limbă de circulaţie internaţională, nu avem oficii de informare turistica (sau există, dar au mai mult scop comercial decât de informare şi au un program de lucru deloc în interesul turiştilor)", spune Răzvan Pascu.

Acesta apreciază că în mediul privat există o preocupare crescută pentru creşterea confortului persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv pentru ca există cerinţe legale în acest sens, însă implementarea ideilor se lasă aşteptată sau lasă de dorit.

"Cei mai mulţi le fac doar pentru că trebuie şi nu le fac cu convingerea că pot ajută cu adevărat nişte oameni şi pot să crească turismul. Majoritatea hotelurilor au rampe sau lifturi de acces, unele dispun chiar de personal care cunoaşte limbajul mimico-gestual, însă aceste accesibilităţi nu sunt promovate că atare şi este greu de stabilit un număr total al celor care le oferă, plus că încă sunt foarte puţine. Noi încă avem probleme de bază, de genul pensiuni care funcţionează fără autorizaţii sau care sunt autorizate parţial şi nu eliberează bon fiscal, aşa că facilităţile pentru persoane cu dizabilităţi par ceva de domeniul SF încă", spune Răzvan Pascu.

Potrivit acestuia, minusurile înregistrate la capitolul turism accesibil vin mai degrabă din lipsa unei strategii care să conecteze toate aceste facilităţi turistice şi să contureze o experienţă pozitivă unitară, prin prisma consumatorilor.

Lucrurile se fac de multe ori fără atenţie la detalii şi fără simt practic, crede Răzvan Pascu, astfel încât un turist străin se poate trezi în Bucureşti cu o hartă în limba română şi nicio pancartă care să îl îndrume spre un anumit obiectiv turistic despre care a citit pe internet. Sunt detalii care pot fi corectate şi care la final ar aduce o plusvaloare nepreţuită turismului românesc, dar este nevoie de puţină atenţie şi bunăvoinţă din partea autorităţilor locale, dar şi a operatorilor din turism. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Florentina Cernat)